Se încinge lupta pentru supremație în banking-ul românesc. BCR și Banca Transilvania ne asigură atmosfera unui mare derby!

Se încinge lupta pentru supremație în banking-ul românesc. BCR și Banca Transilvania ne asigură atmosfera unui mare derby!

Nu de puține ori, comentatorii unui meci important remarcă la debutul jocului că ”vremea este ideală pentru fotbal”, ca și cum toate astrele s-au aliniat pentru a genera un spectacol total pe teren. Fac această analogie pentru a surprinde starea actuală a sistemului bancar, unde instituțiile de credit beneficiază de o perioadă prielnică, din toate punctele de vedere, pentru manifestarea competitivității.

Mai mult, tabloul este completat de o situație total inedită pentru banking-ul românesc, reprezentată de faptul că pentru prima dată în vremurile postdecembriste avem în față două bănci – BCR și Banca Transilvania, care se pot duela cumva de la egal la egal. Sintagma ”de la egal la egal” capătă sens dacă avem în vedere apetitul pentru noi achiziții asumat public de Banca Transilvania și dorința unor bănci de a părăsi piața locală. Și aici mă refer în primul rând la cele trei instituții de credit grecești (Banca Românească, Piraeus Bank și Bancpost), care au anunțat oficial, prin reprezentanții băncilor-mamă, că urmăresc exitul din România.

Distanța înregistrată acum între cei doi combatanți este considerabilă, raportându-ne strict la cifre. BCR a terminat anul 2016 cu active în valoare de 64,5 de miliarde de lei, în timp ce Banca Transilvania a ajuns la 51,77 de miliarde de lei. Avem o diferență de aproape 13 miliarde de lei. Este, practic, dimensiunea unei bănci bine înfipte în piață, cu o cotă de peste 3%. Totuși, chiar și în aceste condiții, consider că putem vorbi despre un adevărat duel pentru supremație. O să explic în cele ce urmează.

Banca Românească, Piraeus Bank și Bancpost adună împreună o cotă de 6,7% din piața locală

Oficial, trei bănci cu acționariat grecesc – Banca Românească (subsidiara National Bank of Greece), Piraeus Bank și Bancpost (subsidiara Eurobank) sunt de vânzare. Mai devreme sau mai târziu, aceste grupuri bancare elene vor părăsi România, ca parte a înţelegerilor cu creditorii internaţionali (Fondul Monetar Internațional şi Uniunea Europeană), care au impus reducerea activelor pe care le dețin în zona balcanică.

Fiecare dintre cele trei instituții de credit poate reprezenta o țintă pentru Banca Transilvania. Toate au dezvoltat un model de business similar, de bancă universală, și – foarte interesant – toate se confruntă cu probleme în relația cu proprii clienți din cauza portofoliilor de credite în franci elvețieni acordate până în 2009. Tocmai acest ultim aspect este foarte important în ecuația unor negocieri, deoarece este previzibil ca majoritatea potențialilor pretendenți să manifeste reticență. Nu același lucru se poate spune despre Banca Transilvania, care a demonstrat la achiziția Volksbank că este capabilă să gestioneze aproape impecabil problema debitorilor în CHF.

Banca Românească, cu active de 6,65 miliarde de lei, va face obiectul celei mai probabile tranzacții, pe cale să se întâmple foarte curând. Există două oferte clare asumate oficial de Banca Transilvania și OTP Bank, National Bank of Greece urmând să decidă în această vară căreia îi va da curs. Faptul că Banca Transilvania apare pe lista ofertanților demonstrează că planurile de dezvoltare printr-o nouă achiziție constituie o certitudine. Rămâne de văzut dacă Banca Transilvania va reuși să finalizeze această tranzacție. Însă, fără îndoială, este de așteptat să se angajeze într-o altă ofertă dacă această oportunitate pică. Celelalte variante ar fi Piraeus Bank (active – 7,1 miliarde de lei) și Bancpost (active – 11,38 miliarde de lei).

Ceea ce vreau să subliniez este că Banca Transilvania este dispusă să-și consolideze prezența pe piața locală printr-o nouă achiziție. Sau, poate cine știe, prin noi achiziții. Menționez acest aspect deoarece Ömer Tetik, directorul general al BT, vorbește, în cadrul unui interviu acordat Revistei BankingNews, despre ”noi achiziții”. Domnia sa spune: ”… succesul fuziunii cu Volksbank România ne face să fim încrezători referitor la noi achiziții şi integrări”. Această declarație ne arată clar că instituția de credit de la Cluj vrea cotă de piață și este pregătită să și-o cumpere.
Nu trebuie însă să vedem în Banca Transilvania un concurent important pentru BCR numai prin prisma eventualelor tranzacții pe care le-ar putea finaliza. Ultimii ani ne-au arătat că BT nu se bazează în ascensiunea sa doar pe achiziții, ci și pe creșterea organică. Spre exemplu, în 2016, instituția a reușit să înregimenteze active de peste 4,5 miliarde de lei, fără să apeleze la vreo tranzacție.

BCR se află în cea mai bună perioadă post-criză

După câțiva ani buni de comprimare a cotei de piață, BCR a avut un an 2016 fabulos, adăugând în dreptul activelor peste 5 miliarde de lei. Până în 2015, BCR a fost ocupată în principal cu un proces de reorganizare și restructurare, care a presupus și o activitate intensă de curățare a bilanțului prin vânzarea unor portofolii însemnate de credite neperformante.

Cea mai mare bancă din România ”nu a avut timp” pentru dezvoltare, ci și-a pregătit terenul pentru dezvoltare! Strategia BCR de ”reloading” a fost vizibilă în toamna anul 2015, când instituția a operat două mutări pe zona de retail, ce aveau ca obiectiv apropierea de proprii clienți. Cea mai importantă a fost reprezentată firește de oferta de restructurare a creditelor, care presupunea reducerea considerabilă a ratelor lunare pe care le aveau de plătit debitorii. Efectul acestor măsuri nu s-a lăsat așteptat, rezultatele obținute de BCR în 2016 stând mărturie în acest sens.

”Cred că această schimbare de optică a fost resimțită în percepția clienților. Sunt foarte mulți clienți care vin către noi. 2016 a fost un an de cotitură din perspectiva numărului de clienți care au ales BCR. După foarte mulți ani în care banca a fost într-o optimizare permanentă de portofolii, așa cum era de altfel natural să se întâmple, a fost primul an în care numărul de clienți care au ales să lucreze cu BCR este mai mare decât cel alcătuit din oameni care au dorit să înceteze relația de colaborare. A fost anul în care pentru prima oară au fost foarte mulți clienți care au regăsit în BCR un partener pe care îl credeau pierdut la un moment dat”, sublinia Dana Demetrian, Vicepreședinte Retail BCR, într-un interviu acordat Revistei BankingNews. Concluzia? BCR se află în cea mai bună perioadă post-criză, fiind pregătită de meciul pe care-l are de jucat în compania Băncii Transilvania. Și probabil că cel mai important atu de partea sa este obișnuința cu poziția de lider și toate avantajele care vin la pachet cu această postură.

Unde stă mai bine Banca Transilvania și de ce creditarea afacerilor mici și mijlocii poate face diferența?

Privind în oglindă indicatorii de performanță și mijloacele pe care le au la dispoziție cele două bănci, este clar că BCR deține un avantaj consistent, prin prisma superiorității la active, credite, depozite și la numărul total de clienți. Dar, cu siguranță, meciul nu este jucat. Iar cele două combatante știu foarte bine acest lucru.

Banca Transilvania a demonstrat în ultimii ani că este cea mai profitabilă bancă din România, reușind să devanseze BCR la acest capitol mai mulți ani la rând. De asemenea, BT dispune de un număr mai mare de agenții și de angajați, elemente demne de menționat. Totodată, instituția de credit de la Cluj are de partea sa zona cardurilor, unde deține supremația, la o distanță foarte mare de BCR. Să nu uităm și de rata NPL-urilor (credite neperformante), indicator la care Banca Transilvania stă mai bine.

Dincolo însă de toate cifrele seci, probabil că zona unde se poate face diferența este creditarea afacerilor mici și mijlocii. Băncile din România duc o luptă la baionetă pentru segmentul IMM-urilor. O arată declarațiile publice exprimate de bancheri. O demonstrează și spusele reprezentanților Băncii Naționale a României care clasifică finanțarea business-ului autohton drept cel mai important deziderat pentru băncile locale.

Duelul dintre Banca Transilvania și BCR nu se poate ține în afara acestui domeniu. Iar Banca Transilvania se simte ca peștele în apă atunci când vine vorba despre IMM-uri. Are un avantaj în față oricărei instituții de credit de pe piața locală. Are experiență, are expertiză și știe cum să lucreze cu micii întreprinzători.

Se joacă deschis pentru spectacol și pentru spectatori

Atenția pentru clienți și rezolvarea promptă a problemelor cu care aceștia se confruntă sunt vitale pentru imaginea de care se bucură BCR și Banca Transilvania. Ambele instituții de credit au dovedit în ultimii ani că pot administra situațiile tensionate, furnizând soluții care s-au dovedit a fi de succes. Banca Transilvania  (pentru clienții Volksbank) și BCR au gestionat excepțional relația cu debitorii nemulțumiți. În continuare, cele două instituții de credit se raportează la gradul de satisfacție al clienților, considerând acest aspect mai important decât orice altă latură a activității desfășurate, de la acumularea de cotă de piață până la creșterea efectivă a creditării. Dacă ai clienți mulțumiți, vin și celelalte!

În aceste condiții, BCR și Banca Transilvania vor să facă spectacol pentru a mulțumi spectatorii. Invariabil, dezideratul celor două echipe nu poate fi decât în beneficiul clienților. ”Care pe care, însă fără a uita de proprii clienți!”, par să spună taberele. Las mai jos două declarații oficiale obținute de publicația noastră, cu referire la marele derby al banking-ului românesc. Totodată, aveți și o proiecție a forțelor angrenate în luptă. Cine va câștiga?

poza-editorial

Dana Demetrian, Vicepreședinte Retail BCR: ”Nu cred că singurul lucru care generează motivaţie este competiţia. Motivaţia noastră, ca echipă, este aceea de a aduce plus valoare în piaţă şi, mai mult decât atât, de a oferi lucruri corecte. Dacă acest deziderat se poate întâmpla având 2, 3, 5 sau 100 de bănci în jur, cred că putem vorbi de cea mai mare realizare, chiar dacă te afli pe primul loc sau pe a zecea poziţie. Este adevărat că Banca Transilvania şi-a declarat în mod proactiv intenţia de dezvoltare şi îi urez succes aşa cum urez succes tuturor celorlalte bănci… Subliniez că nu ne temem de niciun fel de competitori, interni sau externi. Cu siguranţă, ceea ce facem noi nu facem pentru a fi mai buni decât Banca Transilvania, ci pur şi simplu pentru a fi mai buni pentru clienţi”.

Ömer Tetik, Director General Banca Transilvania: ”BCR este o bancă foarte bună, un competitor puternic pentru BT şi are o echipă de top management cu mare experiență. Ne uităm cu respect la fiecare bancă, fie că este mai mare, fie că e mai mică decât Banca Transilvania. Fiecare are povestea ei şi propriile ambiții, însă toate băncile au aproximativ aceleaşi provocări pe o piață foarte reglementată. La Banca Transilvania credem în misiunea noastră, de bancă românească, de a susține economia locală şi antreprenorii români. Este ceea ce ne-a diferențiat şi ne-a adus în punctul în care suntem acum. Ne dorim să fim tot mai buni. Creşterea activelor vine din satisfacția clienților şi, implicit, din vânzarea de produse şi servicii, dar nu este o miză în sine”.

Acest editorial a apărut în Numărul 2 al Revistei BankingNews. Asumată ca un exercițiu jurnalistic de elită prin conținut, concept și înfățișare, util pentru cititori, Revista BankingNews are o apariție trimestrială, fiind distribuită pe bază de abonament și printr-un program de marketing direct. Edițiile din acest an vor fi disponibile în lunile Martie 2017, Iunie 2017, Septembrie 2017 și Decembrie 2017. Comenzile de abonamente se pot realiza pe e-mail la abonamente@bankingnews.ro sau completând formularul disponibil la www.bankingnews.ro/abonamente (CLICK AICI). Pentru detalii, ne puteți contacta la telefon 0770.997.921.

Leave a Reply

Your email address will not be published.