Bogdan Căpraru, Profesor Universitar: ”Despre meseria de bancher la confluența dintre generații și cum se poate ajunge la simbioză”

Bogdan Căpraru, Profesor Universitar: ”Despre meseria de bancher la confluența dintre generații și cum se poate ajunge la simbioză”

Profesorul Universitar Doctor Bogdan Căpraru de la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași a semnat în Numărul 1 al Revistei BankingNews un editorial, analizând implicațiile și provocările actuale ale meseriei de bancher, identificând calea prin care pot fi rezolvate problemele generate de profilurile diferite ale celor trei tipuri de generații ce activează în industria de profil. Vă prezentăm în continuare textul integral publicat în Revista BankingNews.

Despre meseria de bancher la confluența dintre generații și cum se poate ajunge la simbioză

Bogdan Căpraru
Prof. Univ. Dr. Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” Iași

Meseria de bancher a fost de-a lungul timpurilor percepută diferit de societate, cu bune și cu rele. Revoluția industrială din secolul al XIX-lea a făcut din bancheri adevărați eroi de legendă. Rolul lor a crescut mai ales după cele două războaie mondiale, progresul societății fiind datorat într-o anumită măsură activității băncilor.

Criza financiară din 2007 a determinat, din nefericire, o schimbare a percepției societății față de meseria de bancher, precum și unele schimbări în ceea ce privește activitatea băncilor, la nivel internațional, dar și în România. O problemă deloc ușoară pentru bănci (mai ales pentru managerii de resurse umane) o reprezintă menținerea unor standarde de calitate adecvate pentru resursa umană în viitor. Altfel spus, această provocare presupune asigurarea interesului pentru meseria de bancher, prin atragerea/retenția de angajați bine pregătiți din toate punctele de vedere pentru astfel de job-uri.

Ne aflăm la confluența a trei generații care activează în mediul bancar: „baby boomers”, generația X (cumva în minoritate) și așa-zișii „Millennials”, fiecare cu profiluri diferite. De altfel, și structura ierarhică este împărțită pe generații, pozițiile de top și middle management fiind ocupate preponderent de primele două. În acest context se pot naște următoarele întrebări: Există o compatibilitate între generații, mai ales din perspectivă ierarhică? Li se oferă celor de pe pozițiile de entry level stimulentele necesare pentru a dezvolta o carieră în domeniul bancar?

Noile generații vin cu altă structură interioară, cu alte mentalități, deprinderi și abilități. Succint, profilul generației Millennials presupune o loialitate mai redusă față de un anumit loc de muncă, branduri etc, un respect de sine mai accentuat, abilități IT puternic dezvoltate și dependență de tehnologie, materialiști și cu aversiune față de ideea de a fi controlați. De asemenea, au inclinația de a căuta și alege calea cea mai ușoară în îndeplinirea obiectivelor personale. În acest context, motivația construirii unei cariere în timp nu mai este o prioritate pentru tineri în ziua de azi. Cu toate acestea, spre deosebire de celelalte generații, sunt mult mai dedicați muncii în sine, având tendința de a deveni „workaholici”.

Pe lângă aceste aspecte, putem considera o concurență din ce în ce mai puternică în zona recrutării din partea altor domenii de activitate pentru noile generații. Menținerea atractivității unui job în bancă pentru tineri se manifestă acum în împrejurări mai puțin prielnice băncilor. Criza financiară, așa cum am precizat și mai înainte, a știrbit din imaginea bancherilor. De asemenea, salarizarea nu mai e la fel de atractivă ca în perioada de dinainte de criză (cel puțin pentru pozițiile de entry level sau în raport cu alte job-uri). Mai mult decât atât, băncile din România au avut de suferit ca imagine și prin episoadele foarte intens mediatizate legate de așa-zisele contracte cu clauze abuzive, darea în plată sau problema creditelor în franci elvețieni. Acestea au accentuat imaginea negativă și asupra bancherului ca individ. Practic, băncile vor trebui să ducă eforturi în vederea recâștigării imaginii statutului meseriei de bancher, nu doar a remunerării pe măsura muncii de elită depuse.

Cum se va realiza acest deziderat? Cred că lucrurile ar trebui să plece, în primul rând, de la educație. Când spunem educație, ne referim atât la educația financiară pe care ar trebui să o aibă orice individ, dar și la nivel de pregătire în vederea accederii la meseria de bancher. România stă încă prost la capitolul educație financiară a individului, mai ales la cea timpurie. Eforturi se duc în această direcție, dar nu suficiente! Curricula școlară ar trebui orientată mai mult către „real life”, să cuprindă mai multe elemente de educație economică și financiară. Copiii ajung să rezolve probleme complicate de matematică, dar la capitolul cum să utilizeze aceste competențe în viața de zi cu zi, mai puțin.

Cât privește formarea profesională a bancherilor, băncile ar trebui să fie mai aproape de instituțiile de învățământ superior. Colaborarea ar trebui materializată prin proiecte comune de îmbunătățire a curriculei universitare, oferirea de internship-uri și mentoring studenților, participarea la cursuri ca lector invitați a unor specialiști din bancă sau la workshop-uri și mese rotunde. Tinerii din ziua de azi trebuie să vadă în bancheri modele de urmat în carieră, iar în bănci locuri de dezvoltare a unei cariere și a aspirațiilor personale. Alegerea unui job în banking trebuie să dea sens vieții lor. Nu zic că băncile nu au făcut progrese în acest sens, dar cred că mai e loc mult în această direcție. Majoritatea băncilor se concentează pe astfel de proiecte preponderent în capitală. Însă nu este de ajuns!

Abordarea trebuie făcută la nivel național, cel puțin în principalele centre universitare de importanță regională: Iași, Cluj și Timișoara. În caz contrar se va merge cu două măsuri, iar motoarele banking-ului din România vor fi turate diferit. Investițiile în resursa umană sunt pe termen lung, iar sustenabilitatea lor este legată de maniera în care se va proceda. Astfel, cred că liderii din bănci ar trebui să aloce mai mult timp unor astfel de programe. Cum de altfel și cei din domeniul academic ar trebui să se afle de cealaltă parte a punții. Parafrazându-l pe Peter Drucker, unul dintre titanii științei managementului, succesul trebuie urmat și de semnificația acestuia. Împărtășirea experienței între generații este cheia continuității. Legătura „ucenic” – „maestru” trebuie reinstaurată și întărită!

Există anumite zone geografice și categorii de clienți insuficient bancarizate și cu potențial ridicat. Exploatarea unor astfel de cote de piață va fi posibilă doar cu resursele umane locale, nu de la „centru”. De exemplu, o altă tendință pe care personal o consider neinspirată este aceea a concentrării „organigramelor” în centrale.

Mai exact mă refer la departamentele regionale de analiză a dosarelor de creditare care au devenit tot mai rare în structura băncilor. Concentrarea lor în totalitate la nivelul centralei băncii va face ca instituțiile de credit să se îndepărteze tot mai mult de realitățile din piață, de clienți. Așa cum spuneam cu altă ocazie, mulți analiști de credite văd tot mai greu „povestea” din spatele unei afaceri, concentrându-se doar pe cifre. De asemenea, mulți tineri cu potențial de la nivel regional se vor îndrepta către alte job-uri, negăsind posibilitatea de a se angaja și afirma pe astfel de poziții în bănci. În consecință, restructurarea unei bănci nu trebuie să țină seama doar de reducerea pe termen scurt a unor costuri, ci și de oportunitățile ratate pe termen lung și, mai ales, de incapacitatea de a atrage tinere talente care să ducă „povestea” mai departe.

Într-un plan mai larg, eforturile trebuie canalizate și prin îmbunătățirea imaginii băncilor în societate. Acestea pornesc de la acțiuni de corporate social responsability (CSR), până la reașezarea relației cu clienții, atât persoane fizice, cât și persoane juridice. Și cum în front-office de regulă avem angajați din categoria noilor generații, cercul se închide din nou!

Asumată ca un exercițiu jurnalistic de elită prin conținut, concept și înfățișare, util pentru cititori, Revista BankingNews are o apariție trimestrială, fiind distribuită pe bază de abonament și printr-un program de marketing direct. Edițiile din acest an vor fi disponibile în lunile Martie 2017, Iunie 2017, Septembrie 2017 și Decembrie 2017. Comenzile de abonamente se pot realiza pe e-mail la abonamente@bankingnews.ro sau completând formularul disponibil la www.bankingnews.ro/abonamente (CLICK AICI). Pentru detalii, ne puteți contacta la telefon 0770.997.921.

Leave a Reply

Your email address will not be published.