Codruț Nicolau, Patria Bank: ”Există un filon antreprenorial foarte mare în orașele mici sau în mediul rural, însă oamenii nu au aceleași posibilități ca și în aglomerările urbane. Tocmai de aceea, Patria Bank și-a dezvoltat activitatea în aceste zone”

Codruț Nicolau, Patria Bank: ”Există un filon antreprenorial foarte mare în orașele mici sau în mediul rural, însă oamenii nu au aceleași posibilități ca și în aglomerările urbane. Tocmai de aceea, Patria Bank și-a dezvoltat activitatea în aceste zone”

“Jurnal de bancher pe drumuri” este titlul unei cărți, care a prins viață în timp, pe un blackberry, în călătoriile scriitorului. Autorul, Codruț Nicolau, este un bancher cu o experiență de peste 20 de ani în domeniu, care astăzi face parte din echipa care asigură top-managementul Patria Bank. Paginile volumului ”Jurnal de bancher pe drumuri” par a se rescrie cu noi povești despre locuri neumblate din România rurală, acolo unde Patria Bank vrea să construiască viitorul bankingului local. Iar Codruț Nicolau este în continuare autorul.

București. Terasa unei cafenele. Într-o zi oarecare. Codruț Nicolau și o discuție antrenantă de mai bine de două ore. Atmosferă cordială și un zgomot de fundal asigurat de forfota din Pipera, supra-numită zona corporatiștilor. Cam așa arată telegrafic tabloul unei întâlniri cu unul dintre bancherii tineri angajați în top-managementul industriei bancare de la noi. Codruț Nicolau este un interlocutor captivant, nu numai prin capacitatea de a dialoga deschis pe orice subiect, ci și prin harul de a genera schimbul de idei. Nu-i place doar să vorbească, vrea să și asculte! Nu se ferește să spună lucrurilor pe nume și nu se complace în stereotipul limbajului de lemn și al mesajelor șablon, enunțate PRistic. Interviul ne-a surprins filosofând deschis despre ideologii și despre rolul, menirea și confluența dintre meseriile noastre (banking și jurnalism). ”Consider că, în momentul de față, rolul jurnalismului este acela de a te ajuta să decriptezi mai bine realitatea. Dacă separi meseria de jurnalist de prime-time, de știrea de ultimă oră, de noutatea absolută și îi dai valența aceasta de descifrare a realității, de capacitatea de a face publicul să înțeleagă un fenomen, dincolo de superficialitatea noutății, jurnalismul nu moare niciodată. Jurnalismul se poate baza pe un research temeinic, pe o așezare a ideilor și pe o confruntare a opiniilor tuturor celor implicați. Jurnalistul nu este la mijloc, nu este partizan, ci se află cumva deasupra, făcând research-uri în mod sistematic și punând pe masă o esență.”, este declarația cu care Codruț Nicolau m-a surprins, dând o nouă perspectivă asupra viitorului meseriei mele. Sunt de acord și tocmai de aceea am ales să abordez subiectul în editorialul acestei ediții lunii septembrie 2018 a Revistei BankingNews. O să redau în continuare, într-o formă fără început și fără sfârșit, cele mai relevante părți ale dialogului nostru.

– Ce înseamnă bankingul?
– Bankingul este o meserie. Am cunoscut un om în Croația – mentorul meu, atunci când încă nu aveam idee despre ceea ce urma să fac în viață. De la el am învățat că orice om, indiferent ce profesie are, poate să contribuie, într-un fel sau altul, la beneficiul comunității, orașului, universului mic în care trăiește, dacă își face jobul cu responsabilitate dar și cu o anumită căldură, o anumită dorință de a ajuta. Evident că aceasta este o perspectivă care multora le va părea idealistă, însă eu consider că ceva care este făcut cu simț etic și responsabilitate chiar poate ajuta. Revenind la banking, este aproape imposibil ca o societate să se dezvolte fără infuzie de capital, fapt pentru care este clar că băncile au un rol esențial în această ecuație. Tabloul este completat în mod ideal de un bancher care își face meseria cu mintea deschisă și cu responsabilitate. Spre exemplu, acum noi bem o cafea la un mic antreprenor, pe care o bancă îl poate ajuta prin finanțarea pe care i-o poate acorda sau prin serviciile de plată care să simplifice activitatea, însă este important să o facă cu responsabilitate față de viitorul business-ului respectiv. Concluzionând, cred că bankingul este o meserie frumoasă și necesară, dacă e făcută cu capul și cu inima.

”Ca să faci banking de calitate, cu simț etic și responsabilitate, trebuie să-ți pese”

– Din experiența dumneavoastră, bankingul acesta idealist și-a regăsit locul în societatea românească? L-am văzut de-a lungul anilor?
– Din anumite puncte de vedere, eu cred că da. Sunt foarte mulți bancheri care gândesc și acționează în felul în care spun eu. Pe de altă parte, sunt și foarte mulți bancheri care sunt interesați doar de a face bani imediat. Contează foarte mult și cine-i acționarul băncii și/sau cine asigură managementul. Cred că într-un banking de calitate și făcut în felul în care zic eu, trebuie să-ți pese. Și ca să-ți pese, inevitabil – ca în orice relații sociale, trebuie să fii și mâine, și poimâine, și peste zece ani în locul respectiv, să te lege ceva de locul respectiv. În opinia mea, unul dintre cele mai importante aspecte pentru un bancher este reputația. Dacă tu știi că inevitabil rămâi în România în următorii douăzeci de ani, cred că te gândești mai bine la felul în care acționezi. La fel e și cu acționariatul.

codrut-nicolau-patriabank

– Cum arată bankingul din România?
– Este greu de zis, pentru că e destul de eterogen. Într-adevăr, bankingul e dominat de multinaționale, din anumite puncte de vedere. Ceea ce pe de o parte este un lucru bun în sensul în care au adus aici ”know how” și foarte mult ”knowledge” de reală calitate. În felul acesta, România a fost beneficiara unor lucruri dezvoltate prin alte țări, sărind niște etape pentru că le-am aplicat direct. Aș vrea să mai menționez și faptul că sistemul bancar a beneficiat și de experiența foarte multor bancheri străini, unii dintre ei fiind în poziții cheie de peste zece ani. Și ar mai fi un lucru extrem de important: apartenența băncilor la comunitate și dorința acestor instituții de a participa activ la dezvoltarea comunității, nu doar prin activitatea de finanțare. Eu îmi scot pălăria în fața acestor bănci, pentru că este un lucru mai mult decât de apreciat.

– Ce este Patria Bank?
– Patria Bank este o bancă românească ce a venit să construiască ceva pe termen lung, o bancă extrem de puternic ancorată în comunitate. Aproximativ 50% din business-ul băncii este realizat în orașele mici și în zona rurală. În acest fel, inevitabil, suntem foarte aproape de comunitate. Vorbim însă despre o bancă modestă, din anumite puncte de vedere. Ne vedem lungul nasului! Eu nu zic că nu creștem spectaculos, ba chiar sunt anumite segmente în care ne batem de la egal la egal cu cele mai mari bănci din România, cu rezultate extraordinare. Dar, pe de altă parte, cred că modestia e necesară pentru că te canalizează să faci lucrurile bine, cu precădere pe cele la care te pricepi cel mai bine. Nu trebuie să avem aspirații nerealiste în cine știe ce domenii fantasmagorice. Este bine să ne concentrăm asupra lucrurilor pe care le facem bine și să ne vedem lungul nasului!

”Patria Bank oferă soluții simple, nimic ultra sofisticat, dar rapid și cât se poate de flexibil, atât pentru populația urbană, cât și cea rurală”

– Ați identificat un loc din industria bancară pe care l-a ocupat Patria Bank ?
– Da! Patria Bank este o bancă pentru antreprenorii mici și mijlocii, indiferent dacă sunt din zona rurală sau urbană și este construită în jurul microfinanțării și a finanțării IMM-urilor. Acesta este nucleul Patria Bank, cu expertize foarte mari în zona de agricultură, pentru că inevitabil având o prezență atât de puternică în zona rurală, majoritatea business-urilor sunt pe agricultură. De un an și ceva am atacat și piața de servicii și produse bancare pentru persoane fizice, dar fără să aspirăm la VIP-uri sau cine știe ce soluții sofisticate. Suntem o bancă, cum se numea pe vremuri, populară. O bancă pentru toți românii, pentru că sunt multe bănci elitiste în România. Dacă analizăm felul cum a evoluat sistemul bancar din România, imediat după revoluție, putem observa cum băncile au țintit acele segmente de clienți care le aduceau venituri imediat. Normal, băncile au țintit cele mai mari companii din România. Apoi au început să se mute către IMM-uri, iar apoi către retail. La fel se întâmplă astăzi din punct de vedere geografic. Băncile sunt foarte prezente în orașele mari. Ofertele pentru persoanele fizice în orașele mari sunt mai mult decât complete. Cu toate acestea, pe măsură ce te duci către orașele mici sau foarte mici sau în zona rurală, observi că prezența băncilor este aproape inexistentă. La fel cum în anii ‘90, o companie cu cifră de afaceri de un milion de euro abia își găsea finanțare, astăzi o companie decentă dintr-un oraș foarte mic are puține opțiuni din punct de vedere bancar. Dacă acea companie ar fi, spre exemplu, în București ar avea nenumărate opțiuni. Patria Bank a sesizat această chestiune și, în consecință, își asumă ideea de a crea o bancă pentru toți românii. Realmente, oferim soluții simple, nimic ultra sofisticat, dar rapid și cât se poate de flexibil, atât pentru populația urbană, cât și cea rurală. Și din punct geografic, ne mutăm în orașe mici și foarte mici sau în zona rurală, unde nu găsești „40 de bănci pe metrul pătrat” cum este în capitală.

– Modul acesta de a funcționa pe care Patria Bank l-a îmbrățișat înseamnă o explorare a unor zone în care ducem lipsă de educație financiară. Potențialii clienți nu numai că nu au o cultură financiară, dar nici măcar nu-și cunosc nevoile, nu au o cultură antreprenorială, nu se asociază, nu concep un management, nu gândesc în spiritul unui business. Este un risc să mergeți acolo? Până, la urmă, Patria Bank contribuie, într-un fel sau altul, la impunerea conceptului de cultură financiară și antreprenorială în zone în care probabil e nevoie mai mult decât în orice alt loc.
– Ați atins trei puncte: educația financiară, înțelegerea nevoilor și cultura antreprenorială. O să încerc să răspund la toate, divagând un pic. Educația financiară este necesară și în Vișeul de Sus din Maramureș și în București. Nivelul de educație financiară, sunt studii interne și internaționale care arata asta, este extrem de mic în România. Și n-aș spune că educația financiară este mai deficitară în Vișeul de Sus decât în București. Nuanțând, pot explica că în București găsim oameni foarte educați din punct de vedere financiar, dar și oameni la fel de puțin educați din punct de vedere financiar ca și în Vișeul de Sus. Deci, educația financiară din România este un subiect fierbinte oriunde. Dacă pui degetul pe harta României la întâmplare, oriunde o să găsești lucruri suplimentare de făcut. Aici, băncile se chinuie de ceva timp să facă ceva, dar e nevoie de mult mai mult efort și nu este doar un efort care să aparțină doar băncilor. Este o chestiune conjugată, care trebuie să fie construită cu o abordare coerentă. Este un efort pe care România nu a reușit să-l creioneze într-un mod coerent și structurat. Observ progrese, însă mai sunt multe lucruri de făcut. Noi tocmai am finalizat un studiu destul de mare pe zona urbană mică și în mediul rural, care ne arată în mod surprinzător că există un filon antreprenorial foarte mare. Există o dorință de a face business în zona rurală la fel de mare ca și în zona urbană. Problema principală este că posibilitățile pe care le are cineva din Vișeul de Sus și București, Iași, Cluj-Napoca sau Brașov sunt net defavorabile în Vișeul de Sus față de orașele mari. Deci nu dorința de a face business este o problemă, ci infrastructura și posibilitățile pe care le are un locuitor din Vișeul de Sus.

”Sper că toate demersurile pe care le face Patria Bank pe zona rurală să fie urmate și de alte bănci”

– Dar cultura antreprenorială nu presupune doar dorință de a face lucruri. Presupune și deschidere față de nou sau capacitatea de a înțelege că lucrurile nu pot fi făcute în anumite situații neapărat doar de unul singur.
– Sunt de acord! Sunt zone în țară, în orașele mici și în mediul rural, unde oamenii au mai puțină dorință de asociere. Din păcate, experiența nefastă a CAP-urilor a creat probabil o reacție negativă la nivelul mentalității față de ideea asocierii. Sunt însă de acord că dacă în rural oamenii s-ar asocia, ar crește afacerile cu siguranță mult mai mult. Îmi imaginez uneori că dacă am avea o baghetă magică și i-am convinge pe oameni să se asocieze și să aducă mai multă valoare adăugată producției pe care deja o au, marjele de profit ar crește. Cred că dincolo de necesitatea de învățare, avem nevoie și de răbdare. Cert este că lucrurile se duc în direcția despre care vorbim noi, doar că poate nu atât de repede pe cât ne-am dori. Vedem deja asociații, mici cooperative, pe care Patria Bank le finanțează. Tocmai acesta este și rolul Patria Bank, dar trebuie să fim conștienți că nu e singura, că nu e Maica Tereza. Sper că toate demersurile pe care le face Patria pe aceste zone să fie urmate și de alte bănci. Mă aștept ca în cinci ani să nu fie doar Patria banca cu reputație în finanțarea ruralului și a urbanului mic, ci să vină și alte bănci mari sau foarte mari care astăzi nu ating segmentele respective. Doar în felul acesta, comunitățile mici vor putea să crească, iar ecartul dintre orașele mari și cele mici sau mediul rural din România o să scadă. Să ne uităm la ceea ce fac niște primari dezghețați la minte, care au reușit să atragă fie investitori, fie fonduri europene, fie să aducă finanțatorii în zonele respective. Cred că efortul conjugat se va face în timp!

– Pe câte agenții Patria Bank mizați în mediul rural?
– Noi avem acum 81 de unități, dintre care aproximativ 50% sunt în urbanul mic și foarte mic și/sau în mediul rural. Însă, cheia nu este doar la agențiile bancare, ci și în încercarea de a cataliza puncte diferite în zonele acestea. Sunt necesare parteneriate și activarea membrilor comunității respective. Pentru „cum anume activezi” există o sumedenie de soluții. Dintre cele pe care Patria le-a ales se numără francizele. Găsim pe cineva din comunitate care are dorință antreprenorială și vrea să sprijine comunitatea locală. O altă direcție pe care o exploatăm este reprezentată de parteneriatele pe care le facem cu orice fel de întreprinzător din comunitatea respectivă, căruia îi dăm ocazia pe platforma Patria Partener să ne recomande pe cineva care are nevoie de o finanțare. Toată lumea are de câștigat în felul acesta, pentru că Patria Bank îl bonifică și pe cel care a urcat recomandarea pe platforma Patria Partener. O altă direcție în care mergem este aceea de a deschide ghișee bancare în preajma primăriilor, care nu este necesar să fie disponibile opt ore în fiecare zi lucrătoare, ci doar câteva ore pe zi, trei zile pe săptămână. Un alt model de activare a zonei rurale este programul Patria Rural, care se adresează persoanelor fizice. Este un alt demers de a sprijini comunitatea, în ideea în care acordăm finanțări persoanelor fizice.

– Plecând de la ideea construirii parteneriatului Patria Bank cu „Mall Țărănesc”, care înseamnă printre altele că micii producători îşi expun produsele tradiţionale româneşti în sucursalele băncii, eu am senzația că zonele rurale unde sunteți prezenți funcționează ca niște ”Hub-uri Țărănești”.
– Da, foarte bine spus, ca niște hub-uri țărănești. Asta sunt. Așa e!

– Pare că banca a venit acolo și aduce elementele ce lipseau: banii și consilierea. A venit cu „know how”…
– Trebuie să subliniez că acolo suntem și profesori și învățăcei. Vă spun sincer că și noi am învățat de la clienții din mediul rural. Adică, din multe puncte de vedere, o grămadă de produse de microfinanțare și agricultură sunt desenate de către clienți. Nu aș vrea să părem mai deștepți decât suntem! Nu am inventat noi foarte multe. Am fost, însă, suficient de modești și în același timp suficient de pragmatici, încât ceea ce oamenii ne-au descris ca fiind niște nevoi le-am transformat în produse. Deci, noi avem astăzi cinci-șase produse pe agro, relativ diferite de ceea ce oferă alte bănci, datorită faptului că oamenii ne-au învățat cum să le construim. Și atunci, cine e profesorul? Noi am venit cu sprijin și „know how”, cu ce am văzut prin alte părți și ceea ce am învățat din microfinanțare, dar sincer vorbind, în egală măsură am fost învățăcei, pentru că produsele din agricultură sunt desenate de agricultori, de nevoile lor și de disponibilitate noastră de a-i asculta.

– Cum arată activitatea Patria Bank în cifre?
– Cele mai importante active ale unei bănci sunt creditele. Patria Bank are astăzi o cotă de piață a creditelor foarte mică. Undeva la 0,7% este market share. Pe de altă parte, dacă te uiți la care este cota de piață la producția nouă, putem observa că se situează la peste 2%, în zona de persoane juridice. Adică, noi reușim, prin creditele pe care le acordăm, lună de lună, să avem o cotă aproape de trei ori mai mare decât cota de piață prezentă. Această situație ne arată, pe de o parte, că Patria Bank este mult mai dinamică decât celelalte bănci din piață, și, pe de altă parte, că pe segmentele pe care ne-am focusat creștem mult mai repede decât piața. Dacă vorbim de cifre absolute, Patria Bank este listată la Bursă și nu am voie să furnizez date la zi. Ceea ce pot să spun este că cifrele Patria Bank sunt din ce în ce mai bune. La semetrul I 2018, unde deja am publicat date, pe zona de credite nou acordate am ajuns la peste 100 milioane de euro.

”Suntem foarte atenți la tot ceea ce se întâmplă pe piața românească și nu ascundem faptul că ne interesează să creștem și prin achiziții, nu doar organic”

codrut-nicolau-patria

– Care sunt planurile de dezvoltare pentru următorii ani?
– Cred că avem două direcții. În primul rând, ne dorim să creștem și, în al doilea rând, să devenim profitabili. În urma fuziunii cu Banca Comercială Carpatica, inevitabil am moșteninit și bilanțul ei, care nu era cel mai spectaculos și din cauza căruia, Patria Bank era pe pierdere. Față de investitorii de la Bursă am făcut o promisiune, respectiv că vom trece pe profit operațional la un an de la fuziune, lucru pe care l-am îndeplinit în luna mai a acestui an (fuziunea fiind făcută în luna mai 2017). Profitul este important pentru bancă și ca o garanție a faptului că reușești pe modelul de business pe care l-ai lansat, dar și ca o certitudine pentru toți depozitarii care își aduc banii la tine, că ești o instituție puternică. Tocmai de aceea, profitabilitatea este un obiectiv pentru 2019. Patria Bank este una dintre cele mai lichide bănci din România. La nivel de lichiditate, este extraordinar de bine plasată, dar în contextul în care marea majoritate a depozitelor sunt de valoare mică și vin de la foarte mulți deponenți, față de care avem o responsabilitate și cărora vrem să le arătăm că banca sigură și profitabilă.

– Viitorul Patria Bank include și o nouă achiziție? Se vorbește despre un  interes real pentru pentru Banca Românească, filiala locală a National Bank of Greece.
– Aici am trei comentarii de făcut. În primul rând, foarte puțină lume știe sau puțină lume mai știe că Banca Românească a fost a fondului de investiții administrat de cel care care astăzi deține Patria Bank. Banca Românească a fost preluată de domnul Horia Manda, cel care administrază fondul de investiții din spatele Patria Bank, reușind o tranzacție de succes acum mulți ani. A dat o altă față Băncii Românești și apoi a vândut-o către National Bank of Greece, care la momentul respectiv era perla sistemului bancar balcanic. Deci, cumva există niște legături. Al doilea comentariu se va limita la modestia despre care am vorbit anterior, care nu-mi permite să mă exprim dincolo de aria mea de expertiză. Jobul meu în bancă este să creez o cultură organizațională sănătoasă, să creștem businessul, să creștem bancă sănătoasă, așa că mă abțin de la alte informații. Al treilea comentariu este că ne interesează să creștem și să fim profitabili folosind cel puțin două canale. Pe de o parte, creșterea organică pe care am demonstrat-o din 2015 și pe care vrem să o accelerăm, și o a doua variantă, creșterea prin achiziții, indiferent dacă va fi vorba de o bancă ce apare astăzi pe lista de vânzări sau o bancă ce poate aparărea peste cateva luni pe lista de vânzări. Deci, suntem foarte atenți nu numai la bănci, ci și la portofolii. Suntem foarte atenți la tot ceea ce se întâmplă pe piața românească și nu ascundem faptul că ne interesează să creștem și prin acest mod, nu doar organic. Ce anume va fi, vom vedea!

”O bancă isteață acoperă atât partea de digitalizare cât și partea de banking tradițional”

– Bankingul modern înseamnă cu preponderență banking digital. În România există un amestec între tradițional și digital. Cum se poziționează Patria Bank și cum vede această provocare?
– Cred că bankingul va fi întotdeauna o combinație între digital și tradițional. Spun asta pentru că oamenii, clienții, persoane fizice sau juridice, sunt foarte diferiți. Cred că nevoile sunt diferite și cred că o bancă inteligentă și pragmatică trebuie să rezolve nevoile tuturor. Dacă Patria Bank este o bancă pentru toți românii, atunci soluțiile noastre trebuie să acopere toată paleta de nevoi. Zona de digital ne pasionează și avem nenumărate dezvoltări în direcția aceasta. O bancă isteață acoperă atât partea de digitalizare cât și partea de banking tradițional.

– Cum vedeți viitorul bankingului românesc?
– Nu am un glob de cristal ca să dau un răspuns foarte inteligent, dar cred că bankingul ar trebui să învețe mai mult de la mediul antreprenorial. Eu consider că mediul antreprenorial este cu 10 metri în fața băncilor, fapt pentru care ar trebui să fie un pic mai deschise la minte. Cumva, bankingul a venit, în opinia mea, în urma mediului antreprenorial din România, și când zic mediul antreprenorial mă refer la toate tipurile de business, fără a exclude zona de IT și partea de fintech-uri. Deci, cred că, pe viitor, bankingul va trebui să fie un pic mai receptiv la ceea ce se întâmplă în mediul economic și ar trebui să se miște puțin mai repede. Din punctul ăsta de vedere, Patria Bank are avantajul că este o bancă mică și mai fâșneață, fapt ce-i permite ca viteza de implementare a ideilor să fie mai mare. Totodată, avem astfel și capacitatea de a testa și de adminsitra programe pilot, spre deosebire de o bancă mare și cu o infrastructură greoaie. Mai cred că băncile ar trebui (nu știu dacă o să și reușească!) să fie un pic mai rapide, mai adaptate la ce se întâmplă.

– Cum merge economia românească?
– Este complicată întrebarea! Economia românească are un potențial imens, însă, din păcate, nu are o strategie coerentă formulată în același fel de către toți jucătorii relevanți, și aici mă gândesc la guvern, asociații mari de business, sindicate, etc. Mi-aș dori mai multe discuții responsabile și cu experți în jurul unei mese, în contextul în care putem să punem toți umărul la ceea ce este cu adevărat relevant, la ceea ce este cu adevărat nevoie în România. Nu se întâmplă asta și nu s-a întâmplat, din păcate, aproape deloc în ultimii 20 de ani. Din acest motiv, dezvoltarea României a fost în sincope, nu a fost structurată. Evident că există un progres, dar dacă faci un pas înainte și doi înapoi, te complici. Factorul politic este mai mult decât relevant, iar lipsa de expertiză la nivelul administrației locale și centrale este o chestiune primordială. Sunt orașe mici și comunități rurale care au performat extraordinar datorită unor primari dornici să lase ceva în urma mandatului lor. Și același lucru se aplică, dacă vreți, și la marele sat care este România. Pot doar să sper că în viitor o să fie mai bine decât e astăzi.

”Jurnal de bancher pe drumuri” – o călătorie în tainele scrisului ca o experiență de viață

– Cum vă poziționați față de meseria dumneavoastră? Ce relație aveți cu ea?
– Încerc să-mi fac treaba cât mai bine. Sunt foarte împăcat cu meseria pe care o fac și nu cred că este o meserie mai deosebită sau mai altfel decât alte meserii. Cred că toate profesiile sunt ok dacă le faci cum trebuie, cu pasiune și cu responsabilitate, dacă poți să pui capul pe pernă seara liniștit și bucuros că lași și ceva în jurul tău. Este important să insufli asta și colegilor cu care lucrezi zi de zi. Încerc să-mi păstrez picioarele pe pământ, să fiu cât se poate de modest. Fiecare job are frumusețea și dificultățile lui, ca să îl citez pe Alain de Botton cu “The Pleasures and Sorrows of Work”. Nu cred că ești cu nimic mai special decât să fii bancher, IT-ist sau altceva. Important este să faci cu plăcere ceea ce faci.

– Ce ați vrut să transmiteți prin scrierea cărții „Jurnal de Bancher pe drumuri”?
– Nu știu dacă am vrut să transmit neapărat ceva. Sunt psihologi care zic că atunci când scrii se întâmplă din două motive: fie este vorba despre un proces prin care încerci să-ți dai seama de trăirile pe care le ai și să te cunoști mai bine, fie este vorba despre un preaplin pe care simți nevoia să-l dai afară. Cred că a fost o combinație între amândouă. Când m-am apucat să scriu, nu am scris niciodată cu gândul de a publica. Am scris inițial pentru mine, am scris când călătoream, când procesul de introspecție era mai mare. Dar, probabil dintr-un ”ego” inevitabil, am dat și altor oameni să citească și le-a plăcut. Tot ceea ce am strâns în carte este scris pe telefonul mobil. Mailing list-ul a tot crescut până s-a transformat în sute de abonați, care la un moment dat îmi dădeau mesaje pentru a mă întreba când vine cronica zilei trecute. Într-o seară, la o bere cu prietenii la masă era și un editor, care mi-a propus să pun tot ceea ce am scris într-un volum. A fost mai degrabă o chestie de distracție. Nu am pretenția că a ieșit un volum literar, dar este o carte care, cel puțin, a distrat cititorii.

– Câteva cuvinte despre viața personală…
– Despre mine? Nimic special! Sunt un tip foarte curios, încerc să-mi bag nasul în tot felul de lucruri și din acest punct de vedere curiozitatea e infinită. Cred că am fost norocos, din multe puncte de vedere. Joburile pe care le-am avut mi-au permis întotdeauna să fac mai mult decât scria în fișa postului și cred că asta a ținut și de angajatoii pe care i-am avut. Dacă vă uitați pe CV-ul meu, o să observați că la un an și jumătate – doi, am schimbat zona. În general sunt un constructor, adică iau o zonă de la zero sau foarte puțin și o duc cât mai sus. Fac mult sport, mă plimb cu bicicleta, mă duc la sală, joc tenis și baschet, citesc foarte mult și mă joc cu fiul meu. Trebuie să mai subliniez și faptul că am o soție care mă suportă.

Leave a Reply

Your email address will not be published.