Robor creşte puternic si se îndreaptă spre pragul de 2%

Robor creşte puternic si se îndreaptă spre pragul de 2%
Indicele Robor la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile creditelor de consum în lei, își reia creșterea “galopantă” și ajunge la 1,82%, cel mai mare nivel din ultimii 3 ani. Nivelul ROBOR la 3 luni atins acum este cel mai mare din 6 noiembrie 2014 până în prezent, când atingea nivelul de 1,82%.

În acelaşi ritm creşte şi dobanda interbancară la 6 luni. Aceeași ascensiune rapidă o regăsim și în evolutia dobânzii Robor la 6 luni, utilizată mai des în calculul destinat creditelor ipotecare. Aceasta a crescut pana la 1,94%-an.

Mai mult, indicele ROBOR la nouă luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a crescut la 2,00%, de la 1,94%, valoarea înregistrată miercuri.
Ritmul de creştere îi sperie pe analişti care vedeau dobanda interbancară la pragul de 2% abia în martie 2018.
robor 12
“ROBOR” reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile romanești se împrumută între ele în lei. El se stabilește zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotațiilor practicate de 10 bănci selectate de Banca Centrală.
Analiştii Raiffeisen Bank estimează că, la jumătatea anului viitor ROBOR va fi de peste 2%. Tendinţa era foarte clară de creştere a ROBOR”, declara Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank.

“Există presiuni pe curs fiincă deficitul de cont curent creşte foarte repede şi merge către 4%. Problema este finanţarea acestui deficit – investiţiile străine directe au scăzut, plus intrările de fonduri UE, care şi ele scad. În opinia mea, în momentul de faţă BNR este într-o dilemă: curs stabil sau dobânzi stabile? Echilibrul cred că va fi dobânzi stabile şi curs volatil”, afirma Ionut Dumitru, într-o întalnire cu presa economică.

“Roboreza” dă bătai de cap romanilor
“Băncile tranzacționează bani pe piața interbancară. Adică se împrumută unele pe altele, la diferite maturități. Dau bani la o dobândă și primesc bani la altă dobândă, mai mică, creându-și astfel o marjă de profit. Media fiecărui tip de rate practicate de bănci poartă numele de ROBOR pentru dobânzile la banii împrumutați și, respectiv, ROBID pentru dobânzile la banii primiți, dobânzi care au valori diferite pentru maturități diferite. Prima dobândă este cea de care s-au legat dobânzile variabile la creditele în lei, mai ales de ROBOR-ul la 3 luni sau la 6 luni. Din acest motiv, creșterea lui “rapidă” a alertat la maxim toată lumea, de la “vlădică la opincă”.

Într-o piață monetară normală, cele două dobânzi, ROBOR și ROBID, ar fi trebuit să se găsească în preajma dobânzii-cheie, care este “cheie” tocmai pentru că ar trebui să fie o ancoră pentru dobânzile de pe piața interbancară.

Deci potențial de scădere a ROBOR? Foarte mic. Potențial de creștere? Foarte mare și e normal să fie așa. La pachet însa și cu o creștere a volatilității cursului de schimb”, scria recent Radu Crăciun, președintele al BCR Pensii, pe blogul personal.

De ce creşte ROBOR

Politicile fiscal-bugetare ale guvernului amplifică inflaţia şi deficitele, dar mai ales pun presiune pe politica monetară şi pe dobânzi, se arată în minuta şedinţei de politică monetară a BNR din 3 octombrie.

O serie de factori conjuncturali au precipitat tendinţa de creştere a Robor. Inflţia, pe primul loc

”Această creştere a fost accelerată şi precipitată de faptul că în ultima perioadă excesul de lichiditate pe care îl aveam în piaţa monetară a scăzut foarte mult, pentru că s-au făcut plăţi foarte mari de către companiile de stat către bugetul statului, acei bani evident fiind în piaţa monetară, în depozite bancare, iar acum nu mai sunt, sunt în conturile ministerului de Finanţe, ceea ce a diminuat lichiditatea pe care o aveam în sistemul bancar”  explică economistul şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru.

INS, 12 octombrie 2017: rata anuală a urcat la 1,85% în septembrie, faţă de 1,2% cat era în luna august. Inflaţia se situează la maximul ultimilor patru ani

Inflatia va sari semnificativ de 3%, spun analiştii, chiar in primul trimestru al anului viitor, fapt care, probabil, va pozitiona Romania in fruntea clasamentului din Europa. “Este inevitabil cand ai cresteri de consum atat de rapide sa nu apara presiuni inflationiste”, declara in luna septembrie Ionuţ Dumitru, preşedinte al Consiliului Fiscal, instituţie ce  monitorizează politicile economice şi fiscale ale Guvernului.

Leave a Reply

Your email address will not be published.