Îndatorarea populației a devenit o vulnerabilitate asupra stabilității sistemului financiar românesc. Iată ce recomandări are Comitetul Național privind Supravegherea Macroprundențială

Îndatorarea populației a devenit o vulnerabilitate asupra stabilității sistemului financiar românesc. Iată ce recomandări are Comitetul Național privind Supravegherea Macroprundențială

Consiliului general al Comitetului Național privind Supravegherea Macroprudențială a identificat, în cadrul celei de-a treia ședințe a acestei entități, care avut loc pe data de 9 octombrie 2017, două vulnerabilități asupra stabilității sistemului financiar românesc, referitoare la sănătatea companiilor nefinanciare din România și îndatorarea populaţiei.

”În cadrul reuniunii au fost adoptate două regulamente CNSM referitoare la metodologia şi procedura utilizate pentru stabilirea amortizoarelor de capital şi la regulile de organizare și funcționare ale CNSM. De asemenea, au fost discutate rezultatele analizelor periodice de recalibrare a amortizorului anticiclic de capital și de identificare a instituțiilor de credit de importanță sistemică pe date aferente anului 2017, împreună cu măsurile care se impun în conformitate cu prevederile cadrului european și național aplicabil. În plus, au fost identificate două vulnerabilități asupra stabilității sistemului financiar românesc, referitoare la sănătatea companiilor nefinanciare din România și îndatorarea populaţiei”, se arată într-un comunicat de presă remis de Comitetul Național privind Supravegherea Macroprundențială (CNSM).

Membrii CNSM, reprezentanţi ai Băncii Naţionale a României, ai Autorităţii de Supraveghere Financiară şi ai Guvernului, au observat, în cadrul acestei ședințe, că gradul de îndatorare al populației s-a majorat considerabil în ultima vreme.

”Creşterea îndatorării populaţiei poate avea efecte negative importante, atât asupra sistemului financiar (evidenţele empirice arată că un nivel al îndatorării de peste 55 la sută este asociat cu o probabilitate de neperformanţă de 3 la sută într-un orizont de un an şi de o probabilitate de 14 la sută în cazul unui orizont de 5 ani), cât şi asupra creșterii economice viitoare, în condiţiile în care populaţia care a contractat un credit ipotecar va avea dificultăţi în plata ratelor lunare şi va decide reducerea consumului în vederea păstrării locuinţei achiziţionate. În prezent, gradul de îndatorare s-a majorat considerabil, o treime din debitorii care au contractat un credit în ultimul an având un grad de îndatorare de peste 55 la sută”, se precizează în fundamentarea CNSM, care a formulat astfel o recomandare Guvernului, prin Ministerul Finanțelor Publice, și Băncii Naționale a României.

”Se recomandă ca Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, şi Banca Națională a României să înfiinţeze un grup de lucru care să aprofundeze analizele privind îndatorarea populaţiei, folosind informaţiile care să fie puse la dispoziţia acestui grup de lucru, de către MFP, prin intermediul ANAF, cu respectarea confidenţialităţii. Aceste noi informaţii de investigat ar trebui să se refere cel puţin la raportările privind veniturile salariale lunare încasate de către persoanele fizice, veniturile din alte surse decât cele salariale încasate de către persoanele fizice (Declaraţia 112), veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal (Declaraţia 208)”, este textul recomandării Comitetului Național privind Supravegherea Macroprundențială.

Leave a Reply

Your email address will not be published.