Radu Grațian Ghețea, CEC Bank: ”Suntem mândri de tot ceea ce am realizat, dar nu trăim din amintiri! Vom lucra în continuare cu motoarele turate”

Radu Grațian Ghețea, CEC Bank: ”Suntem mândri de tot ceea ce am realizat, dar nu trăim din amintiri! Vom lucra în continuare cu motoarele turate”

O discuție cu seniorul banking-ului românesc este întotdeauna un prilej pentru reflecție. De câte ori am avut onoarea de a mă întâlni cu Radu Grațian Ghețea am realizat că vechea expresie românească ”Cine nu are bătrâni să-și cumpere!” este plină de substanță. De data aceasta, tema interviului pe care Președintele – Director General al CEC Bank l-a acordat Revistei BankingNews (ediția lunii iulie 2018) s-a concentrat în jurul activității celei mai vechi instituții de credit din România, mai ales că în acest an se împlinesc 10 de ani de la rebranding.

Mărturisesc că mă număr printre cei care consideră că transformarea bătrânei Case de Economii și Consemnațiuni a fost probabil cel mai bun proiect al statului român din perioada postdecembristă. La 10 ani de la rebranding, CEC Bank arată ca o bancă, funcționează ca o bancă universală și a devenit un competitor demn de luat în seamă de marii jucători de pe piața locală. Schimbarea a fost gândită, dictată și manageriată de unul dintre cei mai apreciați bancheri români. Am avut o întâlnire la Palatul CEC, o bijuterie arhitecturală absolut impresionantă, cu Radu Grațian Ghețea, președintele CEC Bank și președintele de onoare al Asociației Române a Băncilor, pentru a vorbi despre activitatea instituției de credit și despre planurile de viitor. Conversația noastră a atins și subiectul extrem de sensibil privind înlăturarea sa de la conducerea CEC Bank, care se tot vehiculează de câțiva ani. De asemenea, am discutat despre cât de oportună mai este privatizarea băncii cu acționariat de stat și despre importanța unei majorări de capital. Radu Grațian Ghețea a abordat fără ezitare toate subiectele propuse. ”Suntem mândri de tot ceea ce am realizat, dar nu trăim din amintiri!”, subliniază bancherul. Scurta declarație reflectă starea de spirit din jurul CEC Bank: chiar dacă istoria din ultimul deceniu este o poveste de succes, banca își va continua parcursul cu motoarele turate la maximum.

Ce a stat la baza schimbării Casei de Economii și Consemnațiuni și de ce ați mizat pe redenumire?

Discuția pe această temă este interesantă. În general, când privești o realizare, un proces sau o acțiune după ce s-a întâmplat poți să spui că te-ai gândit inițial la un anumit lucru, însă de fapt poți să declari ce gândești acum. Sincer, motivul care m-a determinat să fac această sugestie acționarului, de schimbare și redenumire a Casei de Economii și Consemnațiuni, a fost reprezentat de faptul că nu credeam în succesul unei bănci de nișă. La începutul anului 2007, într-o perioadă de boom economic, România avea o creștere economică de circa 9%, însă existau câteva exemple neplăcute de falimente bancare ale unor bănci de nișă. În plus, uitându-mă cu atenție în evoluția Casei de Economii și Consemnațiuni, am observat că în ultimii 17 ani, în perioada 1990 – 2007, instituția a pierdut cotă de piață substanțială, de la 33,9 la 4,03%. De asemenea, CEC s-a confruntat în toți acești ani și cu un exod masiv de angajați, mulți oameni fiind atrași de ofertele venite din partea altor bănci comerciale.  Inclusiv eu, la Alpha Bank, vedeam în CEC o pepinieră, un bazin de unde poți să recrutezi oameni buni. Mai mult, eram atent și la exemplul Bulgariei, unde activau la un moment dat foarte multe bănci de nișă, practic fiecare industrie având propria bancă. Tocmai că prin anii 2006-2007 s-a dovedit că acest model de dezvoltare a fost o mare, mare greșeală, sistemul bancar bulgăresc s-a prăbușit și s-a adoptat “currency board”, o măsură de gestionare a dezastrului care se preconiza. În consecință, pentru mine a fost relevant că o bancă de nișă nu are perspective foarte bune și, cum CEC se adresa preponderent populației, puteam spune că era o bancă de nișă. Nu au trecut decât doi ani și viața ne-a demonstrat că a fost o decizie corectă, pentru că în 2009 o bancă precum Casa de Economii și Consemnațiuni ar fi început să aibă mari probleme în condițiile în care creditarea de retail s-a prăbușit. Acestea au fost motivele, pe care de altfel le-am mai subliniat de-a lungul anilor. Între timp, aș putea privi și cu alți ochi ceea ce s-a întâmplat în acest proces de trasformare a unei bănci de economii într-o bancă comercială universală. Ne-a ajutat enorm acest proiect pentru că obiectivul de a fi bancă comercială universală ne-a deschis alte oportunități atunci când a căzut sectorul persoanelor fizice, spre exemplu, ne-am putut îndrepta spre agricultură, care primea subvenții, și astfel am ajuns acum să avem în portofoliu 42.000 de credite din utilizarea fondurilor europene.

Vreau să vă dezvălui faptul că personal am avut senzația în acei ani că românii nu percepeau Casa de Economii și Consemnațiuni ca o bancă până la momentul redenumirii și rebrandigului…

Ar trebui să ne reamintim faptul că întâlnirile la care participau băncile erau relatate în mass-media în felul următor: “Au fost de față reprezentanți ai băncilor comerciale, ai Ministerului Finanțelor, ai Ministerului Justiției și ai Casei de Economii și Consemnațiuni”. Deci, CEC nu era trecut la capitolul bănci comerciale. Chiar și așa însă, CEC a fost o instituție foarte respectată și respectabilă. Nu spun asta din auzite, vorbesc din interiorul sistemului bancar, în care CEC avea locul lui aparte.

 

Ce ar însemna în mod practic o majorare de capital

ghetea 2

Cum arată CEC Bank acum când s-au scurs 10 ani de la rebranding și ce perspective de dezvoltare vedeți pentru instituția de credit?

Avem același simbol deosebit: Palatul CEC care împlinește 118 ani. Din punct de vedere al brandului, lucrurile s-au schimbat în mod semnificativ. Banca a trecut printr-un program de mare succes, lansat în 2008, când a fost schimbată denumirea instituției, când a fost schimbată sigla, când am definit valorile și obiectivele CEC Bank. Este un lucru de care ne amintim întotdeauna cu mare plăcere. Am primit și o recunoaștere a acestor succese legate de rebranding, ocupând locul 13 în ceea ce privește valoarea financiară a brandului (56 milioane de euro). Suntem mândri de acest lucru, dar nu trăim din amintiri. Recent, am realizat o nouă campanie de imagine în care nu spunem la sfârșit „veniți la CEC Bank să cumpărați carduri sau alte produse bancare”, subliniind doar că suntem o bancă de peste 150 de ani cu o viziune clară asupra viitorului acestei țări. Totodată, mai scoatem în evidență faptul că nu țara trebuie schimbată, ci modul în care o privim. Este un mesaj de statornicie pe care vrem să-l dăm. Se pare că a avut un efect pozitiv, foarte multă lume apreciind acest lucru. Am vorbit până aici de partea artistică, însă trebuie să ne gândim și la partea concretă, la ceea ce se întâmplă, unde ne aflăm. În acest sens, trebuie punctat că anul trecut CEC Bank a încheiat cu un profit brut istoric de 222 milioane de lei. De asemenea, creditul a consemnat un salt foarte mare. CEC Bank a dat în 2017 împrumuturi noi în valoare de 6,5 miliarde de lei, finanțări pentru domenii precum agricultură, IMM, corporații și administrații publice locale. Este o realizare importantă și faptul că anul trecut am reușit să curățăm o parte din bilanț. Totodată, suntem implicați într-un program foarte ambițios privind agenda digitală. Decizia băncii este ca produsele online să fie gratuite. Sperăm ca încet, încet tot mai mulți clienți ai băncii să treacă în mediul online și să beneficieze de acest demers fără costuri pentru orice operațiune.

În ceea ce privește viitorul și dezvoltarea băncii, ne dorim să ne dezvoltăm într-un ritm mai rapid decât o facem. Din păcate însă mărimea capitalului nu ne permite să abordăm lucrurile cu pași mai mari decât cei pe care îi facem în prezent. Este decizia acționarului, iar noi trebuie să o respectăm.

În perioada următoare, vom lucra cu motoarele turate, dar nu mai turate decât au fost în anul precedent, tocmai din cauza acestei restricții pe care o avem legată de fondurile proprii. Aveam la finalul anului trecut fonduri de circa 2,1 miliarde de lei, dar noi am putea valorifica și fonduri proprii mai mari.

Cât de și mai mult?

Socoteala este simplă. O să fac apel la niște calcule pe care le făceam acum 20 de ani și care sunt valabile și în prezent, chiar dacă sunt aproximative. Ce înseamnă aproximativ? Aproximativ înseamnă că dacă ai 100 de lei capital, regula bunului simț spune că nu poți să dai credite mai mult decât 800 de lei, adică de opt ori capitalul. Vă spuneam că CEC Bank are 2,1 miliarde de lei fonduri proprii, dacă înmulțim cu opt ajungem la 16 – 17 miliarde de lei credite. Exact atât avem: 17 miliarde de lei credite. Sigur, unele se rambursează, mai dăm altele noi, nu e ceva care stă pe loc. Deci situația este cam așa: primim capital 100 de lei, vom putea să acordăm finanțări de șapte – opt ori. În concluzie, o majorare de capital de 100 milioane de euro, care ar însemna cam 500 milioane de lei, ne duce la creșterea soldului creditelor noi cu aproximativ 4 miliarde de lei. Peste aceste 4 miliarde de lei mai acorzi și împrumuturi de înlocuire a creditelor care se rambursează. Cam aceasta este socoteala, iar noi credem că CEC Bank are capacitatea de a absorbi mai multe credite de pe piață.

Solicitările dumneavoastră de până acum ce măriri de capital au vizat?

Au fost foarte multe, în diverse etape. Ca o recapitulare, o trecere în revistă, la un moment dat a fost și o ordonanță de urgență care spunea că se aprobă majorarea capitalului CEC Bank cu un miliard de lei, care însemna cam 250 milioane de euro. Însă a fost prin anii 2008-2009, dacă nu mă înșel, și în momentul în care m-am dus și am solicitat să se pună în aplicare acea decizie, cineva mi-a zis așa, mai plastic: “dar tu nu vezi ce e afară?”. Era în plină criză economică, când România cu greu reușea să-și facă plățile curente și bineînțeles că expresia făcea o referire concretă la cum era economia mondială și economia noastră. Deci, avem exemplul de cât s-a cerut la un anumit moment, și cât am primit. Nu am primit nimic. Între timp, pot să vă spun că fondurile proprii ale băncii au crescut cu circa 600 milioane de lei prin reținerea profitului realizat. Concret, prin nedistribuirea de dividende.

 

Piața creditării o să duduie în continuare, cel puțin o perioadă

 

Care sunt avantajele competiționale ale CEC Bank?

Un avantaj competițional pe care nu ni-l poate contesta nimeni este reprezentat de rețeaua teritorială a băncii, care este de departe cea mai mare din România, în jur de 1.020 de agenții, dintre care 481 în mediul rural. Suntem prezenți în 312 din totalul de 329 de orașe existente în România. Deci, se poate spune că suntem prezenți peste tot. Trebuie să fim de acord că viitorul în banking nu va elimina în totalitate bankingul direct. Sunt oameni care vor să vină la bancă, să discute cu personalul. Este un avantaj extraordinar să lucrezi la distanță, să-ți faci tranzacțiile de acasă, dar există și vor exista oameni care nu vor acest lucru. În altă ordine de idei, un lucru care ne deosebește de o foarte mare parte din concurență este faptul că CEC Bank este o bancă 100% românească. Din ce în ce mai mulți antreprenori români cu operațiuni importante au bătut la ușa noastră, au văzut că din punct de vedere tehnic și profesional nu există diferențe față de alte bănci. În prezent avem o paleta de clienți foarte variată, de la corporații până la IMM-uri sau persoane fizice. Un alt avantaj competitiv este costul și pot să spun că, din punctul de vedere al prețurilor, suntem competitivi. Nu vreau să fac decât o singură remarcă: toate administrațiile publice locale nu pot atrage finanțări decât prin SEAP la licitație. Lucrurile sunt clare: cine vine cu un cost mai redus, câștigă licitația, indiferent cât de dragă i-ar fi o bancă sau alta cuiva. Faptul că avem primării importante, consilii județene mari, sectoare din București, dar și primării mici arată că suntem competitivi. Un alt aspect important care ne diferențiază este constituit de faptul că CEC Bank are în fiecare județ un birou de fonduri europene, unde oamenii pot primi consultanță și informații cu privire la posibile cofinanțări nerambursabile.

De ce are nevoie CEC Bank pentru a ajunge pe podiumul sistemului bancar din România după active?

Nu ne-am propus să ajungem pe podium. Ca să faci așa ceva ai nevoie de o decizie clară din partea acționarului, care să traseze un asemenea obiectiv. Deocamdată, tința noastră actuală este ca CEC Bank să se mențină pe poziția șase – șapte, cu o cotă de piață care să fie între 7 și 8%. Ca să ne ducem pe un loc mai sus, este nevoie de o decizie a acționarului și, bineînțeles, de o majorare de capital.

Conform rezultatelor financiare consemnate în 2017, CEC Bank a avut cel mai bun an de la rebranding. Vă rog să ne precizați ce a stat la baza acestor performanțe istorice?

Au fost mai multe elemente. În primul rând, am acordat foarte multe credite noi, așa cum vă spuneam de 6,3 miliarde de lei. Toate acestea veneau peste finanțările de 5,4 miliarde de lei pe care le-am dat cu un an înainte. Ele au crescut soldul împrumuturilor, dar au venit și în înlocuirea unor credite neperformante pe care le-am scos din bilanț. Pot să spun că anul 2017 a fost un exercițiu care ne-a demonstrat exact ceea ce subliniam mai devreme: putem mai mult, iar o mărire de capital ne poate conferi câștiguri mult mai mari. Pe de altă parte, nu trebuie să pierdem din vedere că CEC Bank nu a fost singura bancă în această situație, adică majoritatea instituțiilor de credit au înregistrat anul trecut profituri mai mari. Creșterea ROBOR, care duce la majorarea veniturilor pentru bănci, nu a însemnat imediat și o creștere a cheltuielilor echivalentă. Banca noastră, de exemplu, nu a avut nevoie să mărească dobânzile la depozite, având suficiente resurse și nefiind interesată să-și mențină un nivel al lichidității. Chiar și așa, anul trecut, ne-au crescut depozitele de la clientelă cu 4,2%, la circa 24,8 miliarde de lei. Vorbim practic de aproximativ 900 milioane de lei, deci o cifră importantă.

Care este percepția dumneavoastră față de mersul economiei românești și care este rolul băncilor în dezvoltarea acesteia? Cum se implică CEC Bank în susținerea afacerilor din țara noastră?

Susținem afacerile prin finanțările pe care le acordăm antreprenorilor români sau fermierilor. Avem o paletă largă de clienți, ne ducem în toate zonele, nu suntem o bancă de nișă. Ca să revin la prima întrebare, eu văd economia românească într-o evoluție foarte bună, pozitivă. Sigur, există și niște lucruri care frânează sau estompează potențialul de dezvoltare și nivelul de creștere pe care l-am putea avea. Aici mă refer nu atât la schimbările foarte dese la nivelul guvernului, ci mai mult la lipsa de predictibilitate pe care o incumbă această forfotă în domeniul legislativ și bineînțeles și în cel fiscal. Această situație îi mai ponderează pe investitorii care ar dori să deschidă unele afaceri. Avem numeroase exemple negative. Unul ar fi certificatele verzi, care au avut valori schimbate de la an la an. Este absolut normal să vedem o oarecare reticență din partea potențialilor investitori în acest domeniu, în condițiile în care cei care au investit în energie, bazându-se pe o anumită valoare a certificatului verde, au realizat că nu le mai ies socotelile făcute la început. La acest gen de situații mă refer când vorbesc de lipsa de predictibilitate. Este nevoie de mai multă consultare cu oamenii de afaceri atunci când avem în vedere modificări legislative și nu doar de formă.

Cum decurge activitatea CEC Bank în mediul rural?

Noi suntem prezenți în mediul rural și avem clienți în majoritatea comunelor din România. Vrem să extindem această situație. Practic, în momentul de față derulăm un program pilot, prin care încercăm să atragem cât mai mulți clienți din zona rurală. Avem experiență și expertiză pentru acest tip de activitate, vom analiza plusurile și minusurile și, în funcție de rezultate, vom decide în consecință. Cel mai important aspect este să ai clienți deserviți în zona rurală, pentru ca activitatea de acolo să nu fie păguboasă.

Cum vă așteptați să evolueze piața la nivelul creditării ipotecare și de consum în 2018?

În ritm cu economia, piața creditării se pare că o să duduie în continuare, cel puțin o perioadă. La CEC Bank nu am observat scăderi de ritm. În continuare suntem pe creștere și sper să mergem în același ritm până la finalul anului. Vine perioada de vară când consumul este intens, iar pentru toamnă ne așteptăm ca real estate-ul să rămână cel puțin la nivelul de acum, unde cererea este mare. Spre exemplu, în București se construiesc 3-4.000 de locuințe anual, iar cererea este de 35.000 de locuințe.

 

Nu mai suntem în situația de a privatiza de dragul privatizării. Dar o cooptare a BERD și/sau IFC în acționariatul CEC Bank ar fi de bun augur

interviu bun ghetea 1

Considerați că ar fi oportună reluarea procesului de privatizare a CEC Bank sau instituția de credit are capacitatea de a se dezvolta sub acționariatul statului român?

Întrebarea este foarte grea și pot să dau mai multe răspunsuri privind din diverse unghiuri. În primul rând, trebuie să subliniez că o decizie privind reluarea procesului de privatizare nu poate fi luată decât de către acționar, și când spun acționar nu înseamnă decât statul român, reprezentat de Ministerul de Finanțe. Asta înseamnă că nici Ministerul de Finanțe nu poate lua singur o astfel de decizie. Deci este vorba despre o decizie politică, strategică pe care numai statul român poate să o ia. În plus, nu se poate discuta foarte mult despre această decizie și să fie supusă dezbaterii publice, deoarece ar afecta chiar bunul mers al băncii. Acesta ar fi punctul de vedere al Președintelui Consiliului Director al CEC Bank.

Dacă mă întrebați strict din punctul de vedere al unui profesionist, care cunoaște sistemul și are experiență în domeniu, părerea mea este că România nu mai este în situația de a privatiza de dragul privatizării sau din nevoia de a lua niște bani. În schimb, consider că o intrare în acționariatul băncii cu pachete minoritare de acțiuni ale unor instituții financiar-bancare internaționale, precum BERD sau IFC, ar fi de foarte bun augur.

În primul rând, în acest fel s-ar rezolva problema care se tot discută privind viziunea Comisiei Europene în legătură cu o posibilă majorare de capital, care ar fi considerată ajutor de stat. De asemenea, implicarea BERD și/sau IFC, care nu înseamnă, în opinia mea, privatizare, ar constitui un avantaj excepțional pentru CEC Bank și acest lucru nu poate fi contestat de nimeni. Însă, vreau să notați foarte clar, decizia este numai a acționarului, respectiv statul român.

Care este în momentul de față situația dumneavoastră la conducerea CEC Bank?

Conform statutului băncii și contractului în vigoare, în prezent ocup funcția de Președinte și Director General al CEC Bank. După cum se știe, în acest moment banca are un statut prin care conducerea este asigurată în sistem unitar. La solicitarea acționarului, Banca Națională a României dă aviz ca banca să funcționeze astfel. Dincolo de toate speculațiile pe această temă, vă pot spune că actualul meu contract a început în luna mai 2015 și e valabil până în luna mai 2019.

Credeți că sistemul bancar local este mai pregătit decât înainte de criză să facă față unor șocuri?

Da. Este clar! Nu trebuie să uităm că s-au pus atâtea bariere, restricții, norme, teste de stres și așa mai departe. Dar, totuși, îmi este teamă că, din păcate, modul în care se manifestă crizele și efectele lor nu seamănă. Dacă ar fi să se repete o criză identic cu cea din 2007, probabil că am fi total baricadați, nu am avea probleme. Nu putem anticipa ce fel de criză urmează. Eu, în viață, am parcurs cam 3-4 crize majore, care au avut la bază fie prețul petrolului, fie piața imobiliară sau alte motive. Poate că ne vom confrunta cu o criza digitală, cine știe… Se tot vorbește despre atacuri cibernetice sau de războiul fără arme care pot duce la crize imediate.

Ultimii ani au generat în sistemul bancar românesc, pe palierul consolidării, câteva achiziții importante. Încă se discută despre noi exit-uri, în special în cazul băncilor cu acționariat grecesc. Este previzibil ca acest proces de consolidare să continue, există interes pentru dezvoltare doar din partea grupurilor bancare active deja pe piața locală sau sunt și investitori noi care s-au arătat interesați de bankingul românesc? Cât de important ar fi ca noi grupuri bancare internaționale să vină în România și cum privesc ele piața noastră?

Procesul este în derulare, însă această întrebare are o continuare: ”Oare prin atâtea achiziții nu cumva se slăbește sistemul bancar sau devine mai puțin acoperitor în ceea ce privește cerințele economiei și ale populației?”. Din punctul meu de vedere, întotdeauna un proces de achiziție sau de fuziune este delicat și poate produce anumite stagnări în ceea ce privește relația cu clientela. Acest lucru nu înseamnă însă că nu trebuie să mai facem achiziții. Dar, dacă procesul de consolidare continuă în ritmul din ultimii doi ani, efectul asupra modului în care sistemul bancar acoperă, cel puțin la un anumit moment, cerința de la clientelă poate fi viciat. Nu cred, însă, că vom mai asista la foarte multe mișcări, pentru că s-au cam terminat. Important este să nu fie prea multe achiziții în același timp.

Leave a Reply

Your email address will not be published.