Comunitatea bancară este profund îngrijorată de consecințele negative ale proiectelor de lege privind sectorul financiar-bancar. Studiu privind impactul acestor acte normative

Comunitatea bancară este profund îngrijorată de consecințele negative ale proiectelor de lege privind sectorul financiar-bancar. Studiu privind impactul acestor acte normative

Asociația Română a Băncilor (ARB) și Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), organizațiile reprezentative ale comunității bancare românești, solicită  Parlamentului României asigurarea unui dialog real și constructiv în dezbaterea proiectelor de legi privind plafonarea dobânzilor, limitarea valorii recuperabile a creanțelor cesionate și eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit, se arată într-un comunicat remis de cele două instituții.

Reprezentanții sectorului bancar solicită extinderea cu 60 de zile a termenelor propuse inițial pentru dezbaterea aprofundată a impactului proiectelor de legi privind plafonarea dobânzilor și limitarea valorii recuperabile a creanțelor cesionate. Comunitatea bancară este profund îngrijorată de consecințele preponderent negative, atât asupra consumatorilor cât și asupra economiei, ce ar fi generate de potențiala intrare în vigoare a celor trei inițiative legislative care se află în diferite  stadii de dezbatere atât în Senat (eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit), cât și în Camera Deputaților (plafonarea dobânzilor și limitarea valorii recuperabile a creanțelor cesionate).

Posibilul  impact  al  acestor propuneri legislative este relevat și de studiul de impact prezentat public de către KPMG Advisory – entitate  profesională independentă a cărei reputație este recunoscută atât la nivel național cât și internațional, acesta fiind realizat la solicitarea ARB și CPBR.

Studiul KPMG (DISPONIBIL AICI) relevă faptul că, atât impactul individual, cât și cel cumulat al celor trei propuneri legislative ar putea conduce la o încetinire a creșterii economice, o scădere a consumului și investițiilor, cât și la o diminuare a veniturilor la bugetul de stat, pe lângă alte efecte ce vor afecta consumatorii în mod direct și imediat.

Propunerile  legislative  au  implicații  multiple  atât  la  nivelul  consumatorilor  cât  și  la  nivel macroeconomic, ca urmare a impactului individual și agregat. Principalele efecte cuprinse în studiul de impact sunt reprezentate de:

* Înăsprirea  condițiilor  de  creditare/  reducerea  creditării  cu impact  direct  asupra reducerii consumului (achiziții de locuințe, bunuri de folosință îndelungată și bunuri de larg consum) și a avuției nete a populației;
* Reducerea  creditării  pentru  achiziția  de  locuințe  poate  crește  presiunea  asupra  pieței imobiliare;
* Adâncirea diferențelor dintre clasele sociale;
* Alterarea comportamentului la plată al consumatorilor;
* Reducerea  accesului  la  creditare  al  populației,  cu  potențial  de  propagare  la  nivelul  de ansamblu al economiei – cu beneficii limitate în planul protecției consumatorilor;
* Limitarea  capacității  instituțiilor de  credit de  utilizare a  cesiunii  de  creanță  în  vederea gestionării nivelului creditelor neperformante, cumulată cu apariția litigiilor de obținere a titlului executoriu vor conduce la încărcarea suplimentară a sistemului judiciar;
* Creșterea creditelor neperformante ca urmare a creșterii duratei și costurilor de recuperare, blocării pieței secundare și a modificării comportamentului la plată al debitorilor,  ceea  ce poate conduce la creșterea riscului de țară;
* La  nivel  european  există demersuri  paralele  de  îmbunătățire  a  cadrului  de  protecție  a consumatorilor și de stimulare a soluționării nivelurilor ridicate  de  credite  neperformante, având  în  vedere  că  acestea  sunt  considerate a  reprezenta  un  risc  la  adresa stabilității financiare și a creșterii economice;
* Reducerea profitabilității și a fondurilor disponibile pentru creditare;
* Lipsa predictibilității legislative poate avea consecințe negative asupra mediului de afaceri și a investițiilor.

În  cazul propunerilor legislative  privind  plafonarea dobânzilor și eliminarea caracterului de titlu executoriu al unui contract de credit, studiul KPMG arată că o potențială reducere a creditării populației cu 5% ca urmare a diminuării capacității instituțiilor de credit de a finanța sectorul privat este estimată să conducă la  reducerea  consumului  cu  1,39%, a investițiilor cu 0,17% și a PIB cu 1,80%.

În  cazul propunerii legislative privind limitarea valorii recuperabile a creanțelor cesionate, având în vedere potențialul de diminuare a capacității instituțiilor de credit de a finanța economia reală,  o  potențială  reducere a  creditării  populației  și  a  agenților  economici cu  5%,  conform estimărilor, poate să conducă la reducerea consumului cu 2,19%, a investițiilor cu 0,27% și a PIB cu 2,84%.

În  schimb, reducerea  ratei  creditelor  neperformante  la  un  nivel  de  3%  ar  putea  genera pentru instituțiile de credit capital suplimentar de 6,3 miliarde lei, care ar putea susține un volum de credite suplimentar de 47 miliarde lei.

Informațiile care au stat la baza în tocmirii acestui studiu sunt limitate la informații disponibile în mod public din surse oficiale.

Comunitatea  bancară își  manifestă întreaga  disponibilitate de  a  participa  la dezbateri constructive în  cadrul  comisiilor  parlamentare  ce  urmează a  aviza  proiectele  de  lege  menționate mai  sus,  pentru  a  putea  prezenta
într-o  manieră realistă,  responsabilă și  detaliată potențialele efecte ale acestora asupra economiei României și a cetățenilor săi pe termen mediu și lung.

Leave a Reply

Your email address will not be published.