În 10 decembrie 2019, S&P Global Ratings și-a revizuit perspectiva asupra economiei României de la stabil la negativ.

Agenția S&P a confirmat nota de țară la “BBB-“, dar a revizuit în scădere perspectiva de la stabilă la negativă, pe fondul climatului fragil din sfera finanțelor publice în context electoral.

Potrivit Standard & Poor’s, perspectiva economică a României a fost afectată din cauza deficitelor în creștere și a încetinirii economice.

Motivul principal al retrogadării: riscul asociat de Agenție cu politicile economice ale fostului guvern PSD

S&P avertizează că ratingul ar putea fi redus în următoarele 24 de luni, dacă dezechilibrele fiscale și externe continuă să se deterioreze sau persistă peste așteptări, combinată cu absența consolidării fiscale, rezultând datorii publice și externe mai mari decât cele prevăzute în prezent.

Agentia invocă cheltuielile fostei guvernări PSD, care au determinat actuala guvernare să revizuiască țintele fiscale pentru 2019 și 2020, pe fondul încetinirii economiei. Și astfel, deficitul de anul viitor a devenit periculos, motiv de îngrijorare pentru economiști și nu numai.

“Guvernul României s-a abătut în mod repetat de la obiectivele pe termen mediu prevăzute în Pactul de stabilitate și creștere al UE. Deficitele planificate pentru 2019 și 2020 sugerează o întârziere mai lungă decât am anticipat. România ramane ancorata politic si va capata o disciplina fiscala – dar nu înainte de începerea unui nou legislativ. Din aceste motive, previziunile scenariului nostru de bază arată că deficitele fiscale vor începe să scadă începând cu 2021, după ce vor avea loc alegerile generale”, se arată în comunicatul S&P.

”Creșterile de salarii și pensii plănuite vor contribui la creșterea deja substanțialului deficit de cont curent al României în 2020. Presupunem că o consolidare fiscală substanțială va începe anul viitor, dar structura rigidă a bugetului și mediul politic volatil pun sub semnul întreăbării această consolidare”, mai arată Standard & Poor’s în comunicatul citat.

„În cadrul scenariului nostru macroeconomic de bază, creșterea economică va rămâne aproape de 3% până în 2022”,mai notează S&P.

S&P arată că și pe termen lung, perspectivele de creștere ale României vor rămâne limitate din cauza emigrării forței de muncă calificate și a sporului natural negativ al populației. Agenția remarcă lipsa reformelor structurale pentru rezolvarea acestor probleme.

S&P explică că majorarea salariilor din ultimii ani nu a fost însoțită de creșteri comparabile ale productivității, care au în parte erodat competitivitatea exporturilor României.

Ce mai remarcă raportul S&P

Deficitele României vor rămâne probabil majorate până în 2022. Cresterea consumului și reducerea exporturilor vor duce la deficite care depășesc 5,0% din PIB în medie în perioada 2020-2021.

Prognozăm o rată a inflației de 4,0% în 2019

“Remarcăm o lipsă de investiții străine, ceea ce sugerează că investitorii ar putea fi din ce în ce mai ezitanți din cauza creșterii rapide a salariilor, a lipsei dezvoltării infrastructurii și a incertitudinilor politice și economice continue din România. Acest lucru va menține probabil datoria externă a României pe o traiectorie ascendentă”, mai explică raportul.

BNR, instituția de la care se așteaptă menținerea credibilității politicii monetare

“Am observat că BNR a combătut presiunile de depreciere asupra leului prin intervenții pe piața valutară, în special în luna noiembrie, care a înregistrat o ieșire netă semnificativă a rezervelor. Pe parcursul anului 2019, BNR a declarat că nu există o corecție a cursului de schimb ca o modalitate de a gestiona deficitul extern.

Ne așteptăm ca BNR să mențină credibilitatea politicii monetare, să ancoreze așteptările inflației și să mențină rezervele valutare la un nivel solid. Previzionăm o corecție controlată a cursului de schimb până în 2021 în scenariul nostru de bază, deoarece perspectivele consolidării fiscale rămân incerte. Volatilitatea crescută a cursului de schimb ar putea avea repercusiuni severe asupra bilanțurilor din sectorul public și privat, în special pentru că aproximativ jumătate din datoria publică a României este exprimată în valută. Mai mult, aproximativ 40% din depozitele din sectorul financiar sunt exprimate în monedă străină, precum și aproximativ o treime din împrumuturi.”

Potrvit S&P, sectorul bancar cu capital majoritar străin în România rămâne solid.

“Raportul împrumuturi-depozite a scăzut la aproximativ 80% la sfârșitul anului 2018, de la maximul său de 137% în 2008. Creșterea creditelor a rămas pozitivă în ultimii doi ani, împrumuturile acordate populației în moneda națională au crescut puternic, chiar dacă această tendința s-a diminuat recent.

Împrumuturile neperformante au scăzut la mai puțin de 5%, la 31 decembrie 2018, de la peste 21% la jumătatea anului 2014. Raporturile de lichiditate și solvabilitate rămân puternice, iar băncile și-au menținut profitabilitatea în ciuda dobânzilor scăzute”, arată analiza S&P.

Creșterile de salarii și pensii vor “balona” deficitul de cont curent deja afectat

Agenția arată că Romania ritmul de crestere economica va încetini până la 3%, în 2022. S&P arată că avem o problemă mare cu deficitul de bugetar – se preconizează ca va fi 4% din PIB – deci vom fi nevoiți să ne împrumutăm mai mult deoarece Romania cheltultuie mai mult decat își permite.

Ce înseamnă revizuirea ratingului pentru România?

Investitorii nu se vor înghesui să vină în România în următoarea perioadă din cauza creșterilor salariale, a subdezvoltării infrastructurii și a incertitudinilor politice și economice continue din România.

Statul va cheltui mai mult cu dobânzile. Acestea vor fi plătite de contribuabili.

Pentru acoperirea deficitelor, țara noastră se va împrumuta mai greu și mai scump. Nu în ultimul rând, vom asista la deprecierea leului, cursul de schimb va putea trece pragul psihologic de 4,85 lei pentru un euro, așa cum preconizează cele mai multe analize economice.

Editor BankingNews

Editor al publicaţiei online www.bankingnews.ro. A participat activ nu numai în managementul şi dezvoltarea proiectului, ci a adoptat şi o implicare directă în activitatea editorială, fiind atrasă de munca redacţională. A descoperit pasiunea pentru jurnalism atunci când a făcut parte din echipa care a lansat portalul www.ghiseulbancar.ro. Așa că îşi asumă rolul de editor, alcătuind, de cele mai multe ori, materiale de analiză.

Leave a Reply

  • (not be published)