După seria de scandaluri de spălare de bani în care au fost implicate câteva bănci din blocul comunitar, executivul de la Bruxelles a revizuit mai drastic regulile și practicile existente, pentru a identifica punctele slabe ale europenilor în lupta împotriva banilor negri, punând astfel o presiune imensă pe instituțiile financiare. Potrivit Europol, fluxurile ilegale de bani ajung anual, la peste 200 de miliarde de euro.

În paralel, activitățile de combatere a spălării banilor au fost estimate la 5% din PIB-ul global. Prin urmare, nu e nici o surpriză faptul că amenzile date instituțiilor financiare care nu respectă reglementările AML (Anti-Money Laundering) sunt și ele în creștere, trecând de 8 miliarde de dolari doar în 2019.

În contextul descris, dar și datorită actualizării constante a reglementărilor europene legate de spălarea banilor, băncile aleg din ce în ce mai mult soluții inteligente de AML. Riscurile financiare și operaționale sunt foarte mari. Dacă această problemă ar fi ușor de rezolvat, nimeni nu ar risca să fie prins pe picior greșit. În realitatea de zi cu zi, există o serie de factori care împiedică organizațiile bine intenționate în eforturile lor privind AML-ul, cum ar fi: schimbarea constantă a reglementărilor, resursele insuficiente, numărul mare de rapoarte obligatorii, cât și alarmele false în sistemele lor de automatizare (așa numitele „false positives”).

România consideră lupta împotriva spălării banilor ca fiind o prioritate, la fel ca cum o consideră și Uniunea Europeană, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene care au adoptat deja a patra Directivă (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului. Transpunerea acestei Directive în legislația din România s-a produs prin adoptarea de către Parlamentul României a Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, care de altfel a fost publicată la data de 18 Iulie 2019 în Monitorul Oficial al României nr. 589.

Deci, cum ar putea instituțiile financiare să-și asigure “liniștea sufletească” în operațiunile lor de AML? O opțiune ar fi apelarea la tehnologie, mai exact la utilizarea unor soluții inteligente de AML.

Concret, o astfel de soluție, ca de exemplu Asseco AML, vă poate ajuta afacerea. Cum mai exact? Produsul oferă conformitate în ceea ce privește reglementările europene, procese de lucru cât și raportări automatizate, alături de o interfață de utilizator modernă. Acționează de asemenea la nivelul celor 3 piloni principali ce trebuie implementați și controlați în ceea ce privește orice proces de AML:

  • Automatizare – deținerea unui sistem care automatizează raportarea și monitorizarea, reduce volumul de muncă și asigură prezentarea la timp a tuturor datelor obligatorii;
  • Precizie – învățarea automată și detectarea în timp real și prevenirea tranzacțiilor suspecte, ceea ce înseamnă mai puține alarme false și implicit reacții cât mai rapide;
  • Conformitate – politica folosită de Asseco AML este constant actualizată pentru a fi conformă cu toate reglementările locale și globale, ceea ce înseamnă că va permite utilizatorului să stea fără griji în ciuda regulilor în constantă schimbare.

Prin implementarea unei soluții de tipul AML de la Asseco, clientul este 100% pregătit pentru viitor, produsul fiind actualizat în mod activ pentru a se adapta noilor cerințe privind activitățile de combatere a spălării banilor, în activitatea de zi cu zi, cu un efort minim.

Compania dezvoltatoare a anunțat recent finalizarea cu succes a implementării la nivel regional a soluției Asseco AML în cadrul Sberbank Europe Group. Proiectul a fost livrat complet, (prin servicii de implementare, customizare și instruire a utilizatorului final) în 8 țări europene: Austria, Republica Cehă, Ungaria, Slovenia, Croația, Bosnia și Herțegovina, Serbia și Bulgaria.

Revenind la România și la peisajul bancar autohton, este foarte posibil ca în această perioadă de pandemie să ne confruntăm cu un număr crescut de cazuri de fraudă, moment în care se naște întrebarea dacă sunt băncile românești pregătite pentru a face față tentativelor de fraudă masivă, rămânând în același timp conforme cu noua lege de prevenire si combatere a spălării banilor? Este o mare provocare pentru bănci atât în era COVID-19 cât și pe viitor.

Editor BankingNews

Project Manager & Editor al publicaţiei online www.BankingNews.ro. Are o experienţă vastă, de peste 20 de ani, în domeniul mass-media. A ocupat, de-a lungul timpului, rolul de editor şi/sau funcţii de conducere în cadrul redacţiilor unor ziare şi reviste, precum "Cronica Română", "România Liberă", "Curierul Naţional", "Independent", "Agenda Construcţiilor" etc. Se simte bine în mediul virtual, unde a dezvoltat numeroase proiecte, fiind fondator sau co-fondator al www.ghiseulbancar.ro, www.banisiafaceri.ro, www.bankingjobs.ro şi www.cafeneauabancara.ro.

Leave a Reply

  • (not be published)