Propunerea liderului PSD, Liviu Dragnea, și a senatorului Șerban Nicolae, ca rezerva de aur a României să fie ținută în țară, este puternic contestată. Inițiatorii propun o lege prin care 95% din aurul țării, circa 100 de tone, să fie păstrat în țară. Acum, 59% din metalul prețios este depozitat la Banca Angliei .

Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a explicat clar că orice modificare a legii 312/2004 privind statutul Băncii Naţionale a României are nevoie de un aviz din partea Băncii Centrale Europene.

Preşedintele PSD Liviu Dragnea şi senatorul PSD Şerban Nicolae susțin că România nu câștigă nimic din aurul ținut în străinătate și că se plătesc costuri de 300.000 de euro pe an pentru păstrarea rezervei.

Dan Suciu a infirmat costurile de 300.000 euro necesare păstrării rezervei de aur în Anglia, precizând că este vorba de 300.000 de lei, sumă prezentată și în raportul anual al BNR.

Specialiștii spun că fără această rezervă ținută în afara granițelor, unde poate fi oricând verificată, România și-ar pierde și credibilitatea pe care o mai are pe plan internațional.

În prezent, întreaga rezervă de aur a României cântăreşte 103,7 tone, potrivit BNR. 61 de tone, adică 59%, sunt ţinute la Londra, sub formă de lingouri, şi restul în ţară. Aurul valorează astăzi 3,8 miliarde de euro, iar prețul plătit este puțin peste 63.000 de euro (300.000 de lei la un curs de 4,75 lei) pentru depozitarea din Regatul Unit. Banii sunt achitați de Banca Națională, nu de guvernul român.

Proiectul de act normativ mai vizează ca în caz de diminuare a rezervelor, până la un nivel care ar periclita tranzacţiile internaţionale ale statului, BNR să prezinte „Parlamentului şi Guvernului, de îndată”, un raport privind situaţia rezervelor şi cauzele care au condus sau care pot conduce la o astfel de reducere.

Șerban Nicolae spune că statul să cheltuie banii atunci cand e nevoie. ”România să nu mai plătească chirie pentru aşa ceva şi BNR să poată să utilizeze rezerva atunci când e cazul.”

Însă acest lucru nu e atat de simplu atunci când rezerva este ținută în țară. Ca sa o poți folosi în caz urgent este nevoie de timp pentru a fi verificată. Mai mult, costurile de depozitare în România sunt mult mai mari decat cele actuale, iar specialiștii explică că în principal este vorba si de credibilitatea României.

De retinut că nu există directive prin care ţările sunt obligate să-şi ţină rezervele în străinătate, dar este vorba “doar” despre buna practică internaţională.

Valentin Lazea, economist-șef BNR: ”Rezerva internaţională, de aceea se cheamă rezerva internaţională, pentru a putea fi văzută şi certificată de către pieţe, pieţele internaţionale.′′

Mugur Isărescu explica încă din 2016: ″Rezerva internațională – aurul și valuta – este ținută în afara țării pentru că astfel se poate verifica existența acesteia în orice clipă pe plan internațional în sistemul de conturi. Nu, nu ne crede nimeni dacă am avea banii în țară.′′

Decizia 98/415/EC1998 – art.2

”(1) Autoritățile statelor membre consultă BCE în legătură cu orice proiect de reglementare care intră în sfera sa de competență în temeiul tratatului și, în special, în ceea ce privește:

  • problemele monetare;
  • mijloacele de plată;
  • băncile centrale naționale;
  • colectarea, elaborarea și difuzarea datelor statistice din domeniile monetar, financiar, bancar, a sistemelor de plăți și a balanțelor de plăți;
  • sistemele de plăți și decontări;
  • normele aplicabile instituțiilor financiare, în măsura în care acestea au o influență substanțială asupra stabilității instituțiilor și piețelor financiare.
    (2) De asemenea, autoritățile statelor membre, altele decât statele membre participante, consultă BCE în legătură cu orice proiect de reglementare privind instrumentele politicii monetare.
    (3) De îndată ce primește un proiect de reglementare, BCE comunică autorității naționale care o consultă dacă, în opinia sa, proiectul în cauză ține de sfera sa de competență.”

Mai precis, statutul BNR nu se poate modifica fără avizul BCE.

Ce rezerve dețin vecinii

Potrivit World Gold Council, băncile centrale europene au cumpărat aur și în 2018. Ungaria a făcut una dintre cele mai mari achiziții, majorându-și rezervele de aur de zece ori în octombrie, până la 31,5 tone. Acesta este cel mai înalt nivel de aproape 30 de ani.

În mod similar, Polonia a fost o altă bancă centrală europeană care a cumpărat anul trecut. Rezervele de aur au crescut cu 25,7 tone în 2018, ajungand la 128, 6 tone.

Potrivit sursei, 72 de state și-au depus aurul la Bank of England, iar cantitatea de aur aflată se situa la 163.796.000 de troy ounces (octombrie 2018).

Editor BankingNews

Editor al publicaţiei online www.bankingnews.ro. A participat activ nu numai în managementul şi dezvoltarea proiectului, ci a adoptat şi o implicare directă în activitatea editorială, fiind atrasă de munca redacţională. A descoperit pasiunea pentru jurnalism atunci când a făcut parte din echipa care a lansat portalul www.ghiseulbancar.ro. Așa că îşi asumă rolul de editor, alcătuind, de cele mai multe ori, materiale de analiză.

Leave a Reply

  • (not be published)