Băncile din România ar putea înregistra scăderi ale veniturilor nete după costul cu riscul de aproximativ 58 de miliarde de lei până în 2025, comparativ cu veniturile care erau așteptate înainte de pandemie, din cauza costurilor de risc și a volumelor mai scăzute – conform celei mai recente analize McKinsey&Company.

Băncile ar putea să se confrunte cu două etape de provocări în lunile și anii următori, potrivit McKinsey Global Banking Annual Report, studiu publicat în decembrie 2020. Într-o primă fază, este așteptat ca pierderile cauzate de creditele neperformante să atingă nivelul maxim pe termen scurt – până la sfârșitul anului 2021. Ulterior, pe fondul unei redresări lente a economiei, băncile din România s-ar putea confrunta pe termen mediu cu provocări importante la nivel operațional din cauza presiunii crescute asupra veniturilor și a marjelor. Cea mai probabilă situație pe termen lung este una de creștere lentă.

Veniturile bancare nete după costul cu riscul pot scădea cu până la o treime în 2021 comparativ cu 2019. Băncile ar putea rămâne cu o rentabilitate a capitalului sub 10% în anii următori, comparativ cu o medie de 12,6 % în perioada 2016-2019.

Cererea de credite atât pentru consumatori, cât și pentru companii ar putea rămâne la un nivel redus pentru o vreme.

„Criza actuală a creat provocări majore în privința modului în care funcționează băncile în România, provocări din care băncile trebuie să învețe și să se adapteze în consecință. Sunt cel puțin două domenii cheie pe care băncile trebuie să le prioritizeze în perioada următoare: întărirea proceselor și abilităților de gestionare a riscurilor și asigurarea unei baze solide pentru dezvoltarea lor ulterioară. Astfel, băncile pot limita impactul negativ al pandemiei și totodată se pot pregăti pentru revenirea la creștere printr-o îmbinare adecvată produs – canal utilizat, în linie cu nevoile și preferințele în schimbare ale clienților”, afirmă Alexandru Filip, Partener Coordonator McKinsey & Company România.

Consolidarea proceselor și abilităților de gestionare a riscurilor

Băncile vor trebui, pe termen scurt, să se concentreze pe îmbunătățirea abilităților de gestionare a riscurilor pentru a menține costurile de risc sub control. Pe termen mediu și lung, vor fi nevoite să exceleze în managementul riscului în context digital, acesta urmând să fie un diferențiator cheie pentru creștere, mai ales în condiții de cerere limitată.

Pe măsură ce amânările de plată a creditelor se vor încheia, băncile din România se vor confrunta cu un numar crescut de clienți (persoane fizice și companii) cu probleme de plată. Va fi necesar ca băncile să acționeze rapid pentru a asista debitorii aflați în situații dificile și pentru a limita la minim efectele asupra provizionării. Estimările McKinsey indică faptul că băncile se pot aștepta la o reducere cu 10-15% a costurilor de risc prin transformarea practicilor de recuperare a datoriilor.

Transformarea proceselor de creditare este, de asemenea, o necesitate pentru bănci. Băncile ar trebui să-și reanalizeze modul de lucru și unde se situează față de bunele-practici moderne de creditare. De exemplu, decizia instantanee pentru acordarea creditelor pentru persoane fizice sau decizia asistată de algoritmi în privința aprobării condiționate a unor noi tranzacții pe segmentul corporate. Termenii de creditare favorabili și cu pre-aprobare vor fi diferențiatori cheie pentru bănci odată ce vor apărea provocările de volum și/sau business nou.

Asigurarea unei baze solide pentru creșterea viitoare

Pentru a-și consolida baza de creștere, băncile românești vor trebui să își reorienteze strategia. Înainte de pandemie, ele s-au concentrat pe protejarea capitalului, promovarea produselor cu randament ridicat (de exemplu, creditele de consum) și furnizarea de finanțare pentru sectorul public. În același timp, venitul net al sistemului bancar este dominat de dobânzi, ceea ce creează un nivel ridicat de dependență față de împrumuturi.

Gradul de incluziune financiară este încă redus: doar șase din zece români au un cont bancar, potrivit experților din industrie. Deși veniturile lunare în lei au crescut cu aproape 10% anual în ultimul deceniu, gradul de penetrare bancară a crescut cu mai puțin de două puncte procentuale în aceeași perioadă. Mai mult, datele comparative față de celelalte piețe din regiune indică un potențial de creștere atât pe segmentul de împrumuturi cât și pe cel de economisire. De asemenea, cei care economisesc, fac acest lucru prin cash sau depozite, produsele alternative fiind foarte puțin utilizate spre deosebire de alte țări din Europa Centrală și de Est.

•Există în continuare cerere pentru produse bancare, dar acestea nu sunt clar diferențiate. Băncile ar trebui să-și consilieze mai mult clienții în privința alegerii unui produs și, totodată, ar putea să-și schimbe portofoliul prin reorientarea de la împrumuturi mari, de lungă durată, către servicii de finanțare sau refinanțare pe termen scurt și produse de acumulare. Acest lucru poate fi însoțit de oferte non-financiare și servicii cu valoare adăugată, susținute de consultanță, pentru a limita în același timp dependența de veniturile din dobânzi.

•Clienții par a fi mai dispuși ca niciodată să utilizeze serviciile bancare digitale și mobile, deci este nevoie ca băncile să fie cât mai prezente în online. De exemplu, băncile pot construi pe acest interes spre digital, determinându-și clienții, prin oferte corespunzătoare, să folosească mai mult serviciile digitale atunci când își aleg un produs de economisire / investiții, concomitent cu creșterea rolului lor în dezvoltarea nivelului de educație financiară și investițională în rândul consumatorilor.

Pentru a limita impactul negativ al crizei COVID-19, băncile românești trebuie să-și îmbunătățească modul de operare. Acest lucru implică o atenție mai mare pentru experiența utilizatorului, agilitate și tehnologie digitală:

  • Experiența utilizatorului. Clienții se așteaptă tot mai mult ca băncile să anticipeze nu numai produsele și serviciile de care au nevoie, ci și cum și când au nevoie de ele. Băncile ar trebui să analizeze constant experiența pe care o oferă clienților, deoarece satisfacția și loialitatea acestora vor fi influențate puternic de acest aspect.
  • Agilitate. Integrarea agilității operaționale va fi crucială pentru bănci. Pentru a beneficia de cele mai bune metode noi de lucru, băncile pot prioritiza anumite acțiuni și practici: instituționalizarea unor noi tipuri de luare a deciziilor, o atenție sporita oferită clienților și regândirea modului de lucru pentru echipe agile și care muncesc de la distanță. Aceste exemple sunt detaliate în Raportul Anual de Banking Global (GBAR).
  • Tehnologie și capacități digitale. O bază digitală puternică va fi un element esențial pentru a permite băncilor iterații rapide ale produselor și experiențe personalizate pentru utilizatori. Prioritizarea rapidă (în următoarele trei – șase luni) a investițiilor în tehnologie digitală modernă va permite băncilor să își eficientizeze operațiunile și să îndeplinească așteptările clienților.
Editor BankingNews

Editor al publicaţiei online www.bankingnews.ro. A participat activ nu numai în managementul şi dezvoltarea proiectului, ci a adoptat şi o implicare directă în activitatea editorială, fiind atrasă de munca redacţională. A descoperit pasiunea pentru jurnalism atunci când a făcut parte din echipa care a lansat portalul www.ghiseulbancar.ro. Așa că îşi asumă rolul de editor, alcătuind, de cele mai multe ori, materiale de analiză.

Leave a Reply

  • (not be published)