În prima ședință de politică monetară din 2018, Banca Națională a României a majorat rata de dobândă de referință de la 1.75% la 2.0%, pe fondul accelerării inflației (la un nivel superior celui prognozat în noiembrie) și ritmului de creștere economică, intensificării deficitului extern și riscurilor la adresa stabilității prețurilor pe termen mediu. Totodată, BNR a semnalat continuarea ciclului monetar post-criză, precum și o flexibilitate mai mare a cursului de schimb.

BNR a majorat dobânda-cheie la 2% pe an, iar consecinţele se cunoaște deja: dobânzile la credite vor crește. „Consiliul de Administraţie a discutat şi despre restrângerea acestui coridor, dar nu a hotărât nimic, ci va decide probabil în februarie”, a spus Mugur Isărescu, apreciind că gradul de absorbţie a lichidităţilor din piaţă este satisfăcător. O nouă şedinţă de politică monetară este programată pentru data de 7 februarie.

Guvernatorul BNR a mai spus că indicatorul ROBOR (în special la 3 şi la 6 luni) „s-ar putea să aibă o evoluţie uşor surprinzătoare şi chiar să scadă sub 2%”.

Dupa şedinţa BNR, atăzi ROBOR la 3 luni a crescut de la 2% la 2,4%. Totodată, indicele Robor la 6 luni a crescut la 2,25%.

bnr 9 ian

Analist: În urma creşterii dobânzii BNR, băncile vor majora dobânzile la credite. Şi ROBOR va creşte 

Majorarea dobânzii-cheie de către Banca Naţională a României (BNR), de la 1,75% la 2%, va avea ca efecte creşterea dobânzilor la credite, apoi – după o lună – creşterea dobânzilor şi la depozite, iar indicatorul ROBOR „se va duce în sus”, a declarat pentru Mediafax analistul economic Dragoş Cabat.

„Băncile comerciale vor majora dobânzile la credite, apoi şi la depozite, dar după o lună-două. ROBOR-ul o să se ducă şi el în sus, dar trebuie menţionat că această majorare a dobânzii-cheie este un efect al inflaţiei, nu e un generator de inflaţie”, a spus analistul.

Dragoş Cabat a mai spus că „era de aşteptat ca BNR să majoreze dobânda-cheie, în condiţiile în care inflaţia a dat semnalul că va urca, leul se depreciază, iar economia creşte mult peste potenţial”.

Când dobânda creaște este un semnal sigur de scumpire a banilor, de risc de creștere a prețurilor

Banca Naţională a României insistă pe o structură mai bună a bugetului, respectiv o pondere mai mare a cheltuielilor pentru investiţii, a declarat, luni, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Centrale, într-o conferinţă de presă.

“Nu este de dorit o politică fiscală prociclică. Când ai o asemenea creştere economică, să ai un deficit la limita permisă de UE… Din datele preliminare pe care le avem, deficitul fiscal se închide sub 3%. Acesta lucru înseamnă eforturi din partea Ministerului de Finanţe. BNR insistă pe o structură mai bună a bugetului, structura cheltuielilor, cum se zice”, a spus Isărescu.

“BNR insistă pe faptul să avem o pondere mai mare a cheltuielilor pentru investiţii în total cheltuieli bugetare. În acest fel, treptat, creşterea economică să se bazeze în mai mare măsură pe investiţii şi în mai mică măsură pe consum. Cu cât se va face mai repede, cu atât mai bine va fi mai bine. Aceasta este opinia Băncii Naţionale”, a mai arătat guvernatorul BNR.

Referitor la evoluţia inflaţiei, Mugur Isărescu a spus că „nu avem un desfăşurător”, dar acum sunt „incertitudini suplimentare faţă de cele din decembrie”, incertitudini care „sperăm să se clarifice până în februarie”.

Potrivit Băncii Naţionale, „rata anuală a inflaţiei a continuat să crească în primele două luni ale trimestrului IV 2017, urcând în octombrie la 2,63 la sută, de la 1,77 la sută în septembrie, şi la 3,23 la sută în noiembrie, nivel inferior limitei de sus a intervalului de variaţie al ţintei, dar mai mare decât cel prognozat”.

Creşterea preţurilor bunurilor şi serviciilor destinate consumului a fost cvasigenerală, aproape toate componentele IPC contribuind la accelerarea inflaţiei. Evoluţia a fost determinată, cu precădere, de factorii de natura ofertei, principala influenţă aparţinând preţurilor administrate, ca urmare a creşterii tarifului energiei electrice, precum şi preţului combustibilului, în contextul majorării accizei la carburanţi şi a cotaţiilor internaţionale ale petrolului.

„Creşterea economică în trimestrul III 2017 a continuat să se accelereze semnificativ, peste aşteptări. Dinamica anuală a PIB real a atins nivelul de 8,8 la sută (de la 6,1 la sută în trimestrul anterior). Determinantul acestei evoluţii l-a constituit consumul gospodăriilor populaţiei (8,2 puncte procentuale), a cărui dinamică anuală a crescut considerabil, până la 12,3 la sută, de la 7,3 la sută în trimestrul anterior. Un aport pozitiv semnificativ a revenit – pentru prima dată în ultimele şase trimestre – formării brute de capital fix (2,3 puncte procentuale), a cărui dinamică anuală a atins 8,8 la sută. Contribuţia exportului net la evoluţia PIB şi-a dublat valoarea negativă (la -1,2 puncte procentuale), pe fondul decelerării mai puternice a dinamicii anuale a exporturilor de bunuri şi servicii în raport cu cea a importurilor; un aport negativ a fost adus şi de variaţia stocurilor (-0,7 puncte procentuale). Din perspectiva ofertei, creşterea PIB a avut o susţinere cvasigenerală. Sectorul terţiar a continuat să aibă cea mai importantă contribuţie, urmat de agricultură, care a consemnat cel mai înalt nivel de creştere din ultimii patru ani”, se arată într-un comunicat extins al BNR.

Banca centrală a mai anunţat: „Datele statistice aferente lunii octombrie 2017 relevă accentuarea tendinţei ascendente a producţiei industriale înregistrate de-a lungul întregului an şi menţinerea ritmurilor înalte de creştere a activităţii din comerţ şi servicii, pe fondul prelungirii condiţiilor stimulative înregistrate pe piaţa muncii şi la nivelul politicii veniturilor. Deficitul comercial şi-a continuat evoluţia nefavorabilă, cumulând în primele 10 luni 9,4 miliarde euro, valoare superioară celei corespunzătoare întregului an 2016”.

De asemenea, „cele mai recente evaluări relevă perspectiva continuării creşterii ratei anuale a inflaţiei în lunile următoare determinată în principal de factori de natura ofertei, precum şi de presiunile în creştere ale factorilor fundamentali, care se suprapun în primele luni din 2018 efectelor de bază inflaţioniste asociate reducerilor şi eliminărilor de impozite indirecte şi scăderilor de preţuri administrate. Incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflaţiei provin în principal din conduita politicii fiscale şi a celei de venituri, volatilitatea preţului internaţional al petrolului şi ritmul expansiunii economice a zonei euro şi pe plan global, inclusiv în condiţiile unei normalizări lente a politicilor monetare ale băncilor centrale majore”.

Potrivit hotărârii CA al BNR, sinteza (minuta) deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul şedinţei de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 15 ianuarie 2018, la ora 15.00.

Editor BankingNews

Editor al publicaţiei online www.bankingnews.ro. A participat activ nu numai în managementul şi dezvoltarea proiectului, ci a adoptat şi o implicare directă în activitatea editorială, fiind atrasă de munca redacţională. A descoperit pasiunea pentru jurnalism atunci când a făcut parte din echipa care a lansat portalul www.ghiseulbancar.ro. Așa că îşi asumă rolul de editor, alcătuind, de cele mai multe ori, materiale de analiză.

Leave a Reply

  • (not be published)