Analiștii anticipează că BNR va crește dobânda cheie cu 1%

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat astăzi la 8,11% pe an, de la 8,05% pe an în şedinţa precedentă, un nivel mai mare fiind înregistrat pe 1 februarie 2010, respectiv 8,15%, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR). Totodată, indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 8,23% pe an, de la 8,17% pe an, anterior.

ROBOR a “spart” pragul psihologic de 8% în 1 august. Și acest prag crește

La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an. În 2 august 2021, in urmă cu un an, ROBOR se situa la minim – 1, 49%. În aceste condiții, ratele românilor au crescut extrem de mult, în unele cazuri chiar cu 70%. Cum noile costuri sunt greu de suportat pentru mulți clienți, aceștia au apelat la bănci căutând soluții precum trecerea de la ROBOR la IRCC, suspendarea ratelor pentru o perioadă de timp s-au refinanțarea împrumuturilor ( în euro sau lei cu dobanda fixă).

Viața tot mai scumpă îndeamnă la soluții rapide: 10.000 de români cu împrumuturi Prima Casă au cerut băncilor trecerea la IRCC

Cum oamenii sunt deja afectați de costurile tot mai mari ale vieții, ei caută soluții rapide pentru ratele ce cresc trimestrial. Recent, FNGCIMM anunța că deja 9300 de clienți din Programul Prima Casă/ Noua Casă au renunțat la ROBOR pentru IRCC, iar 800 de cereri sunt încă în lucru, urmând a fi aprobate în cel mai scurt timp. Cum indicele ROBOR la 3 luni s-a dublat de 3% la 6%, doar în acest an, consumatorii se pot adresa băncii cu o cerere de modificare a contractului de credit și pot solicita trecerea la IRCC. Însă banca nu este obligată să accepte.

Cei care au probleme mari cu banii și nu mai pot achita ratele pot să le amâne cel mult nouă luni. Însă, acest demers te costă mai mult pentru că în final va trebui să plătești ratele care au fost amânate și, evident, dobânda acumulată. Despre alte soluții pentru scăderea ratei lunare citești AICI.

Dobânzile vor continua să crească. Este IRCC soluția salvatoare?

Dobânzile au început să crească puternic după criza COVID, creşterea inflaţiei, războiul din Ucraina și criza energetică. BNR deja a majorat dobânda de politică monetară în cinci ședinte, până la 4,75%, în condiţiile în care inflaţia a fost, în luna iunie, de 15,05 %, dar economiștii și Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu recunosc că nu am atins vârful inflației pe care mulți analiști îl văd la 16-17%.

În aceste condiții, indicele ROBOR, folosit la calculul costului creditelor în lei cu dobânda variabilă (inainte de mai 2019) și-a continuat marşul forţat după ce BNR a majorat dobânda de referinţă la 4,75%. Și nu va opri aici pentru că, maine avem o nouă ședință de politică monetară, iar economiștii băncilor se așteaptă o nouă majorare a dobânzii-cheie. Analiștii bancari se așteaptă ca mâine Banca Centrală să majoreze dobânda cheie cu minim 75, chiar 100 de puncte de bază, până la 5,75%.

Mâine, analiștii se așteaptă ca BNR să crească dobânda cheie cu 1%

„Estimăm o creștere de 100 de puncte de bază la 5,75%, care va fi în continuare cea mai mică rată cheie din regiunea Europa Centrală și de Est. Cu toate acestea, cu ratele pieței deja mult mai ridicate, ar putea fi ultima creștere semnificativă din acest ciclu”, arată analiza semnată de economistul șef al ING, Valentin Tătaru.

Iar trendul va continua. Cum în 5 octombrie și 8 noiembrie 2022, BNR va avea alte două întâlniri, deja analiștii ING întrevăd alte majorări ale dobânzii de 50 de puncte de bază, respectiv 25 de puncte de bază, deci la final de an rata cheie va ajunge până la 6,50%.

Cu alte cuvinte, analiștii avertizează că românii cu imprumuturi în lei și dobânzi variabile vor avea doi ani grei, până când dobânzile vor descrește. Deci va fi o situație de durată. Împrumuturile vor fi tot mai scumpe, costurile lunare în creștere constantă până la finalul anului când ROBOR va putea atinge 10%, susțin analiștii. Desigur, cei mai afectați vot fi clienții cu credite ipotecare, acolo unde componenta de dobândă este evident mult mai mare.

Iancu Guda: ROBOR va atinge 10%, spre final de an, iar trendul va fi același și pentru IRCC

“Inflatia depaseste 15%, de 2 ori peste media UE, Robor 3 luni testeaza astazi pragul de 8%, se va apropia de 10% pana la finalul anului, iar IRCC va urmari acelasi trend, cu un decalaj de 6 luni”, avertiza recent Guda.

Potrivit analistului, IRCC se va situa, în final de an, la 3,6%, poate 4%, iar de anul viitor acesta va urca în colidorul indicelui ROBOR.

IRCC, un respiro pentru ce urmează

În noile condiții economice, clienții se intreabă pe bună dreptate: ROBOR sau IRCC? Indicele ROBOR este la un nivel de peste 8%, iar referința IRCC – la doar 2,65%. Iar răspunsul poate părea evidentă că orice client iși dorește o rată lunară mai mică.

În realitate, situația este doar… întârziată.

S-a tot vehiculat, mai ales de către politicieni, că noul indice IRCC te scapă de dobânzile mari. Adevărul este că acesta se manifestă doar cu o întârziere de 3-6 luni. Iți dă un respiro pentru ce urmează. Pentru că trebuie să iei in calcul că indicele va avea aceeași întârziere și atunci când BNR va începe să scadă ratele. Și atunci mișcarea o vei resimți tot peste 3-6 luni.

Pe termen scurt, IRCC poate fi soluția salvatoare. Cât timp dobânzile sunt în creștere, datorită modului de calcul pe baza datelor din urmă cu două trimestre, IRCC va fi în urma ROBOR și deci ratele vor fi mai mici. Dar atunci când dobânzile vor reveni pe un trend descrescător, reducerea acestora se va reflecta cu întârziere în IRCC (până la 6 luni) și ratele vor scădea mai greu. S-a întâmplat deja anul trecut.

Schimbarea indicatorilor este ireversibilă

Doar că atunci clienții băncilor nu mai pot face nimic, debitorii nu pot jongla cu indicele IRCC. Cu alte cuvinte, poți trece de la ROBOR la IRCC, dar de la IRCC înapoi la ROBOR nu se mai poate.

Editor BankingNews

Editor al publicaţiei online www.bankingnews.ro. A participat activ nu numai în managementul şi dezvoltarea proiectului, ci a adoptat şi o implicare directă în activitatea editorială, fiind atrasă de munca redacţională. A descoperit pasiunea pentru jurnalism atunci când a făcut parte din echipa care a lansat portalul www.ghiseulbancar.ro. Așa că îşi asumă rolul de editor, alcătuind, de cele mai multe ori, materiale de analiză.

Leave a Reply

  • (not be published)