Mugur Isărescu: Pentru sfârşitul anului următor, prognoza noastră este indicele preţurilor de consum coboară la 3,4%

Banca Naţională a României a majorat la 5,6% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi la 3,4% pentru sfârşitul anului viitor, conform raportului trimestrial al BNR. Potrivit raportului trimiestrial, inflația IPC și-a continuat parcursul ascendent în trimestrul II 2021, depășind așteptările BNR și atingând nivelul de 3,94% în iunie (+0,89 puncte procentuale față de martie 2021). Creșterea cotațiilor materiilor prime pe piețele internaționale a reprezentat principalul factor explicativ, aceasta fiind preluată rapid de traiectoria prețurilor volatile, se precizează în raport.

“După acest vârf care este deja în prezent, îl avem aici după noi, inflaţia care va fi anunţată peste 2 zile, sau mai degrabă după mine, ca să nu angajez pe mulţi colegi, va depăşi 5%, sau va fi în jur de 5%. Şi subliniez acest lucru pentru că de regulă când noi facem o prognoză la sfârşitul anului, să spunem va fi 5,6%, cum este şi aici, există tendinţa să se spună aşa: Banca naţională prognozează de acum înainte o inflaţia de 5,6%, preţurile vor creşte cu 5,6%. Nu este aşa. Inflaţia e deja 5%, deci mai degrabă vedem, bineînţeles şi cu acţiunea politicii monetare, care a început deja să se întărească, mai degrabă vedem o temperare a creşterilor de preţ şi acesta este efortul nostru, să menţinem inflaţia între 5 – 5,5% până la sfârşitul anului pentru ca apoi, datorită efectului de bază indicele preţurilor de consum în ianuarie coboară deja sub 5%, pe la 4 şi ceva la sută. Am punctat şi trimestrul III şi trimestru IV, sfârşit de trimestru ca să vedeţi că aceşti 5,6% nu este o noutate. Nu este o prognoză că preţurile vor creşte de acum înainte. Prognoza noastră este că prin eforturi, inclusiv în domeniul monetar, vom reuşi să ţinem preţurile undeva între 5 şi 5,5%. Mă refer la indicele preţurilor de consum. Deci creşterile prețurilor, în toamnă, nu vor fi foarte mari. Pentru sfârşitul anului următor datorită faptului că dispare şi efectul de bază din luna ianuarie cu electricitatea şi cel din vară cu gazele naturale prognoza noastră este indicele preţurilor de consum coboară la 3,4%”, a spus Guvernatorul Mugur Isărescu în cadrul unei conferințe de presă, potrivit Agerpres.ro.

Potrivit raportului BNR, inflația de bază CORE2 ajustat a resimțit presiuni relativ ample pe partea costurilor de producție au fost induse de creșterea generalizată a cotațiilor materiilor prime, deși, în paralel, presiunile din partea costurilor cu forța de muncă au cunoscut o atenuare, în condițiile în care piața muncii încă nu a atins nivelul de încordare din perioada pre-pandemie. În același timp, cererea agregată din economie și-a continuat redresarea alertă, pe fondul refacerii încrederii consumatorilor, facilitând transmisia variațiilor de costuri în prețurile finale. Totodată, anticipațiile inflaționiste pe termen scurt s-au majorat considerabil în trimestrul II 2021, până la valori situate peste m dia pe termen lung, la aceasta contribuind toate sectoarele economiei, inclusiv cel al serviciilor, puternic afectat anterior de restricțiile de mobilitate. Tendința de creștere a prețurilor a fost vizibilă în cazul tuturor componentelor inflației de bază, trimestrul II marcând scumpiri de o amplitudine superioară celor obișnuite pentru această perioadă a anului.

Astfel, cea mai recentă prognoză releva perspectiva plasării ratei anuale a inflației pe o traiectorie relativ mai înaltă pe parcursul următorilor doi ani, în condițiile în care aceasta fusese din nou revizuită sensibil în sens ascendent pe termen scurt și în mai mică măsură pe cel de-al doilea segment al intervalului proiecției. Actualul scenariu continuă să rămână grevat de o multitudine de surse interconectate de incertitudini, cele din planul sănătății publice recăpătând recent o pregnanță sporită.

Debutul recent al unei transmisii relativ accelerate a tulpinii Delta a virusului în unele țări comunitare ridică noi semne de întrebare cu privire la persistența procesului de revenire a economiei, mai ales odată cu apropierea sezonului rece. În eventualitatea unei recrudescențe a pandemiei, amplitudinea impactului economic va fi condiționată prioritar de parametrii medicali – în principal progresul campaniei de vaccinare în ansamblu, precum și gradul de protecție al categoriilor de populație vulnerabile –, parametrii ce vor determina severitatea restricțiilor de mobilitate impuse de autorități ori, după caz, cele de natură voluntară din partea populației. Din acest motiv, până la o normalizare a situației în plan medical, este de așteptat ca riscurile în sens descendent la adresa perspectivelor de evoluție a activității economice din scenariul de bază să rămână dominante, mai ales pe orizontul de timp scurt.

Chiar dacă economia a performat peste așteptări, riscurile inflaționiste persistă

Deci, se concretizează o serie de riscuri cu impact inflaționist, asociate preponderent componentelor coșului de consum aflate în afara controlului politicii monetare, în special pe segmentul prețurilor produselor energetice (majorări ale prețului la gaze naturale, energie electrică și combustibili).

Presiuni ascendente s-au localizat și sunt de așteptat să persiste și în cazul ratei anuale a inflației CORE2 ajustat, componenta urmând să atingă 3,4 la sută atât în decembrie 2021, cât și în decembrie 2022. Influențe persistente din partea factorilor fundamentali ai inflației de bază sunt asociate revenirii mai alerte a activității economice și a impactului acesteia asupra configurației gap-ului PIB. În schimb, presiuni inflaționiste care se prefigurează la acest moment a fi de natură temporară, ce ar urma să fie parțial resorbite în cursul anului viitor, provin din partea prețurilor bunurilor din import, precum și a profilului mai abrupt ascendent al așteptărilor privind inflația pe termen scurt, alimentat de majorările recente ale prețurilor energiei.

Inflația va ajunge la 5,6% în luna cadorurilor

În aceste condiții, în lunile următoare, rata anuală a inflației IPC se va înscrie pe o traiectorie pronunțat ascendentă, atingând 5,6 la sută în luna decembrie, cu 1,4 puncte procentuale peste valoarea proiectată în Raportul anterior. Contribuția componentelor exogene la inflația proiectată pentru sfârșitul acestui an este de 3,5 puncte procentuale, cu 1,1 puncte procentuale superioară celei proiectate anterior. Natura temporară a celei mai mari părți a șocurilor recente va genera efecte de bază favorabile în 2022, urmând ca rata anuală a inflației IPC să reintre în intervalul țintei în trimestrul III 2022 (3,4 la sută) și să atingă aceeași valoare și în decembrie. La acest orizont, proiecția actualizată o depășește cu doar 0,3 puncte procentuale pe cea din scenariul de bază anterior, din care contribuția componentelor exogene sferei de acțiune a politicii monetare reprezintă un plus de doar 0,1 puncte procentuale față de scenariul de bază anterior.

Cum explică BNR deciziile de politică mometară: prudență. Criza pandemică păstrează caracterul incert al evoluțiilor economice

În contextul particular al persistenței crizei de sănătate, conduita politicii monetare a BNR a fost configurată într-o manieră prudentă, în vederea menținerii stabilității prețurilor pe termen mediu, într-un mod care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală, și în condiții de protejare a stabilității financiare.

Riscurile materializate în intervalul dintre cele două Rapoarte asupra inflației atestă caracterul incert al evoluțiilor economice în contextul rezoluției încă incomplete a crizei de sănătate publică. Diverșii indicatori care măsoară gradul de incertitudine asociat evoluției economiei, deși au cunoscut unele îmbunătățiri, continuă să rămână relativ ridicați raportat la valorile lor istorice.

Atât pe plan intern, cât și pe plan extern, principala incertitudine este legată de evoluția crizei de sănătate publică, odată cu debutul răspândirii accelerate a variantei Delta a virusului, devenită deja tulpină dominantă în mai multe țări. Reinflamarea crizei de sănătate publică are potențialul de a induce noi bariere comerciale, dar și de a reduce transferul tehnologic în economiile mai puțin dezvoltate. În plus, mixul de politici economice în condițiile necesității redresării economice ar rămâne persistent mai stimulativ, potențial accentuând anumite dezechilibre de la nivel macroeconomic.

Ce riscuri intrevede BNR în conduita guvernamentală

Pe plan intern, o sursă apreciabilă de riscuri rămâne conduita politicii fiscale și a celei de venituri din perspectiva configurației măsurilor de consolidare fiscală.

👉Pe termen scurt, în contextul revenirii alerte, peste așteptări, a economiei, rămâne de văzut în ce măsură rectificarea bugetară programată pentru luna august va consemna un cuantum în diminuare al deficitului bugetar pentru întregul an.
👉Pe termen mediu, în condițiile în care România continuă să rămână constrânsă de procedura de deficit excesiv inițiată în 2020, este esențială configurația setului de măsuri ce vor fi adoptate în vederea atingerii țintei de 3 la sută a deficitului bugetar headline până la orizontul anului 2024. În acest sens, conform solicitării Comisiei Europene, mai multe detalii referitoare la planul detaliat privind strategia de consolidare avută în vedere de autoritățile române urmează a fi cunoscute la jumătatea lunii octombrie a anului curent.

Magnitudinea, eșalonarea și conținutul acestor măsuri sunt esențiale din perspectiva configurării optimale a mixului politicilor macroeconomice din România, implicit și din cea a unor potențiale riscuri la adresa scenariului de bază al proiecției. Din perspectiva inflației, pe termen scurt și mediu, riscuri majore continuă să fie asociate evoluției viitoare a prețurilor materiilor prime de pe piețele internaționale, și, respectiv, evoluțiilor cotațiilor componentelor energetice de pe plan intern.

În plan extern, în pofida tendințelor recente de creștere sincronizată a prețurilor materiilor prime, mecanismele declanșatoare au fost extrem de diverse, ceea ce complică identificarea cu acuratețe a unor tendințe în evoluția viitoare a prețurilor acestora: sincope în lanțurile globale de producție și distribuție (în cazul materialelor de construcții), un comportament speculativ pe bursele internaționale, fluctuații meteorologice (în cazul materiilor prime agroalimentare) etc.

⚠️ În plan intern, deși unele riscuri apreciabile de majorare a prețurilor la energia electrică și gazele naturale s-au materializat deja în raport cu scenariul de bază din luna mai, nu este exclusă persistența unor astfel de presiuni și în perioadele viitoare, se mai arată în raportul citat.

SURSA FOTO/ CAPITAL

Editor BankingNews

Editor al publicaţiei online www.bankingnews.ro. A participat activ nu numai în managementul şi dezvoltarea proiectului, ci a adoptat şi o implicare directă în activitatea editorială, fiind atrasă de munca redacţională. A descoperit pasiunea pentru jurnalism atunci când a făcut parte din echipa care a lansat portalul www.ghiseulbancar.ro. Așa că îşi asumă rolul de editor, alcătuind, de cele mai multe ori, materiale de analiză.

Leave a Reply

  • (not be published)