Costul este principalul motiv pentru care europenii nu iau măsuri să reducă impactul pe care casele lor îl au asupra mediului, conform ultimei analize a ING International Survey, care a analizat răspunsurile a aproximativ 15.000 de persoane din 13 țări din Europa, SUA și Australia.

70% din cetățenii europeni afirmă că „încearcă să mențină la un nivel scăzut impactul pe care casele lor îl au asupra mediului”. Cu toate acestea 55% dintre respondenții europeni consideră că ar putea face mai mult.

Cei mai mulți respondenți care spun ca lipsa fondurilor îi împiedică să ia măsuri pentru o locuință mai verde sunt din Italia, România și Franța (cu 56%), media europeană fiind la 47%.

Următoarele motive în clasamentul european sunt lipsa de informații (26%), dar și argumentul că fac deja destul (18%). Faptul că 1 din 4 europeni nu sunt siguri cum pot diminua impactul caselor lor asupra mediului indică o nevoie mai mare de educație pe întreg continentul.

Jessica Exton, Cercetător Comportamental în cadrul ING, a declarat: Studiul ING International evidențiază adesea contraste puternice în ceea ce privește atitudinea față de finanțele personale în diferite culturi și locuri. Prin urmare, este frapant să vezi că toate cele 15 țări analizate au recunoscut că accesibilitatea este problema numărul unu pentru a face mai mult cu scopul de a reduce impactul pe care casele lor îl au asupra mediului.

Comparația între țările europene

Maria Ferreira Sequeda, Economist la ING a dezvoltat Indexul Locuințelor Verzi, utilizând datele din analiza IIS House and Morgages 2018 pentru a clasifica țările cu privire la atitudinea lor față de locuințele verzi, atât acum cât și pe viitor.

Astfel, analiza arată că Austria și Germania sunt relativ mai active când vine vorba de locuințele sustenabile, plasându-le pe locul unu și doi, în comparație cu celelalte 15 țări analizate. În orice caz, cetățenii lor nu par doritori să îmbunătățească impactul pe care casele lor îl au asupra mediului în viitor (cu o atitudine ce îi duce spre coada clasamentului, pe locurile 10 și 12).

Maria Ferreira Sequeda, Economist la ING, a comentat: Atitudinea actuală față de locuințele sustenabile, care reflectă conștientizarea și eforturile oamenilor de a reduce impactul lor asupra mediului, nu prezic neapărat și atitudinea viitoare. În timp ce Austria și Germania conduc grupul în ceea ce privește grija actuală, ambele sunt sub medie în ceea ce privește eforturile viitoare în a deveni mai ecologici. Acest lucru se poate datora faptului că oamenii din aceste țări sunt destul de mulțumiți de eforturile lor actuale, au obținut deja un nivel înalt de conștientizare privind sustenabilitatea sau pur și simplu așteaptă ca alții să aibă mai multă inițiativă în viitor.

Belgia și Franța au, în schimb, o atitudine mult mai negativă față de locuințele verzi în prezent (locul 11 și 8) și, de asemenea, nu doresc să îmbunătățească acest aspect în viitor, clasându-se pe locul 13 și 7 între celelalte țări europene analizate.

Căutarea unei noi locuințe

Atunci când caută o locuință nouă, jumătate dintre respondenții din Europa au întrebat despre caracteristicile de eficiență energetică (53%) și aproape 60% despre vechimea proprietății.

De remarcat este însă că motivația a două treimi dintre cei care au întrebat despre vechime, eficiență energetică și alte caracteristici ale casei, a fost de a se asigura că își pot plăti facturile, cum sunt exemplele Cehiei (86%) și Marii Britanii (81%).

„S-ar putea să devin mai ecologic – dacă altcineva mă ajută să plătesc”

Acest sondaj a mai arătat că opt din zece europeni ar considera utilă o subvenționare oferită de guvern la achiziția de instalații eficiente din punct de vedere energetic pentru casele lor, același procent fiind valabil și pentru subvenționarea a jumătate din costul panourilor solare pentru casele lor.

Despre Indexul Locuinței Verzi

Indexul a fost alcătuit pentru aprox. 15.000 de persoane chestionate în 15 țări, pe baza datelor din studiul IIS Houses and Mortgages (Locuințe și Ipoteci), din 2018. Indexul standardizat variază de la -100 la 100, unde 0 este media pentru toate țările, 100 maximul atitudinilor pozitive și -100 maximul atitudinilor negative. Cu cât este mai mare valoarea indexului, cu atât este mai ecologică atitudinea față de locuințele din țară în comparație cu persoanele care locuiesc în alte țări.

Indexul ING Greener Housing

case bun

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Scorurile se bazează pe răspunsuri ponderate la factorii explorați în sondaj. Pe axa X avem atitudini actuale bazate pe ceea ce oamenii raportează că au făcut sau fac în prezent, definite după cum urmează:

Casele lor au un impact scăzut asupra mediului, deoarece oamenii reduc, în mod conștient, impactul zilnic asupra mediului, de exemplu separarea deșeurilor, au făcut schimbări la locuințele lor sau instalarea de dușuri cu capete cu ajutorul cărora economisești apa, metodă care este relativ nouă.
Oamenii au verificat și au luat în considerare informațiile despre impactul pe care locuințele îl au asupra mediului atunci când căutau locuințe pentru a le achiziționa sau închiria (de exemplu, nivelurile de energie și apă, caracteristicile de eficiență energetică, renovări, etc.)

De-a lungul axei Y, avem un scor care reprezintă atitudini viitoare, bazate pe ceea ce oamenii raportează că vor să facă în viitor. Scorul este formulat folosind următoarele răspunsuri:

Oamenii care arată că prin eforturile lor reduc impactul asupra modului în care locuiesc în casele lor, vor avea un efect pozitiv semnificativ pentru mediul înconjurător.
Oamenii care sunt de acord că pot face mai multe pentru a reduce impactul asupra modului în care locuiesc în casele lor
Oamenii care consideră util ajutorul oferit de guvern pentru reducerea impactului asupra modului în care locuiesc în casele lor, prin plata a jumătate din costurile panourilor solare din locuință, oferirea unui cronometru de duș fiecărei case, creșterea numărului de coșuri de reciclat cu instrucțiuni clare în fiecare casă sau subvenționarea achiziției de instalații casnice eficiente din punct de vedere energetic.
Oamenii care arată că ar fi dispuși să ofere o parte X din plățile casnice, beneficiilor guvernamentale pe care le-au descris anterior ca fiind „utile”.

Editor BankingNews

Editor al publicaţiei online www.bankingnews.ro. A participat activ nu numai în managementul şi dezvoltarea proiectului, ci a adoptat şi o implicare directă în activitatea editorială, fiind atrasă de munca redacţională. A descoperit pasiunea pentru jurnalism atunci când a făcut parte din echipa care a lansat portalul www.ghiseulbancar.ro. Așa că îşi asumă rolul de editor, alcătuind, de cele mai multe ori, materiale de analiză.

Leave a Reply

  • (not be published)