BNR considera ca bancile ar putea sa negocieze cu clientii pe clauzele considerate abuzive si sa încheie întelegeri cu acestia pentru a evita procese colective în instanta, care ar presupune consum de timp si bani pentru toti cei implicati, potrivit viceguvernatorului BNR Bogdan Olteanu, citat de Mediafax.

“Nu doar ca o consideram posibila, o consideram si dezirabila, pentru ca ea salveaza timp si salveaza bani pentru toata lumea. Am încurajat bancile sa creeze mecanisme de consultare, mediere, conciliere cu clientii”, a spus Olteanu, întrebat daca BNR considera posibila solutia unei întelegeri între banci si clienti pe clauze abuzive, la un colocviu organizat de banca centrala cu tema “Relatia banca – client perspective legislative”.

Cu toate ca a început precizand ca nicio clauza abuziva nu are ce cauta în contractele de creditare, Olteanu a avut un discurs construit în sensul protejarii bancilor comerciale.

Daca în precedentele luari de pozitie, BNR a adus ca argumente pentru o abordare precauta a proceselor colective stabilitatea financiara si protectia deponentilor bancilor, de aceasta data viceguvernatorul Olteanu a invocat interesul public al relansarii creditarii.

Oficialul BNR a aratat, potrivit Mediafax, ca în cazul unor pierderi semnificative din actiuni colective pe clauze abuzive vor fi afectate resursele viitoare ale bancilor, iar bancile vor scumpi acele tipuri de credit pentru care au fost penalizate, întrucat vor internaliza în cost riscul unei pierderi.

În logica BNR, o banca va include în riscurile viitoare aferente unui tip de credit pierderile eventuale dintr-un proces pe clauze abuzive cu opozabilitate erga omnes (fara exceptie), ceea ce sugereaza ca banca centrala se asteapta ca acea institutie de credit sa continue practica unor clauze abuzive.

De asemenea, Olteanu a pledat pentru modificarea legii insolventei, care protejeaza excesiv debitorul si avantajeaza practicienii în insolventa, care încaseaza onorarii în detrimentul bancii si s-a aratat împotriva unei legislatii a falimentului personal.

La randul sau, directorul Directiei Juridice, Alexandru Paunescu, a reiterat nevoia unei practici unitare în domeniu, a judecarii proceselor colective la nivelul instantei supreme si dand ca exemplu decizii ale instantei în care s-a eliminat definitv dobanda la un credit întrucat a fost considerata clauza abuziva.

“Au existat decizii ale unor instante care au anulat unele comisioane sau dobanzi. E imposibil ca printr-o hotarare judecatoreasca sa elimini pretul insusi al unui contract – dobanda”, a spus Paunescu

El a facut referire la un caz de la Tribunalul Bihor, care a decis ca un client al BCR din Oradea sa nu mai plateasca dobanda la credit, dupa ce a gasit mai multe clauze abuzive în contractul de împrumut, inclusiv pe cea referitoare la modul de calcul al dobanzii.

Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între consumatori si profesionisti, o implementare a Directivei 93/13/CEE si hotararile Curtii de Justitie a Uniunii Europene, spune ca o clauza abuziva nu se modifica, ci se elimina.

Fara a se pozitiona aparent în contradictie cu reprezentantii BNR, secretarul de stat în Mininisterul Justitiei Aurel Motiu a dat ca exemplu mai multe decizii luate de Curtea de Justitie a Uniunii Europene.

Astfel, pentru un caz din Slovacia, CJUE a decis ca instanta are dreptul de a aplica din oficiu eliminarea dobanzii dintr-un contract unde nu este mentionata dobanda anuala efectiva.

De asemenea, într-un caz din Spania, în care o dobanda a fost modificata de catre instanta, desi Directiva 93/13/CEE nu îi dadea acest drept, ci doar obliga judecatorul sa o elimine, CJUE a dat ca solutie eliminarea completa a dobanzii.

“În situatia respectiva, la decizia pe care a luat-o judecatorul de la instanta inferioara de a modifica contractul de credit de a modifica o dobanda de 30% la 19%, care era dobanda pietei în Spania la acel moment, Curtea Europeana de Justitie a precizat ca judecatorul spaniol a gresit, pentru ca sanctiunea dispusa de directiva este anularea clauzei abuzive, si nu înlocuirea ei cu o alta clauza care sa recalibreze raporturile juridice dintre parti, pentru ca altfel, în aceasta situatie, furnizorii de servicii si comerciantii ar fi totdeauna încurajati sa faca acest lucru, sa introduca clauze abuzive, stiind ca sanctiunea va fi aceea, la un moment dat, daca va fi, de a se ajunge la situatia normala, asa ca CJUE a precizat expres acest lucru”, a continuat Motiu.

De altfel, interventia reprezentantului Ministerului Justitiei a demontat mai multe dintre solicitarile BNR si ale sectorului bancar.

Motiu a aratat ca Înalta Curte de Casatie si Justitie nu doreste sa preia procesele colective privind clauzele abuzive din contractele de credit, iar o solutie ar putea fi Tribunalul Comercial. El nu a exclus o noua amanarea a legiferarii.

Guvernul a aprobat, miercuri, înfiintarea unui tribunal comercial în Bucuresti, care se va ocupa de litigiile din mediul de afaceri, cum ar fi cele privind insolventa si concurenta neloiala, urmarindu-se judecarea cu celeritate a cauzelor în domenii sensibile.

La începutul acestui an, Guvernul a decis, prin ordonanta de urgenta aprobata în ultima zi înaintea vacantei parlamentare, cand mai putea emite astfel de acte normative, ca articolul din Codul de procedura civila care ofera posibilitatea Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) sau asociatiilor de protectie a consumatorilor sa denunte în instanta clauzele abuzive si sa le elimine din toate contractele de prestari servicii, inclusiv credite bancare, sa fie amanat pana la 1 iulie 2013.

Posibilitatea denuntarii clauzelor abuzive din contractele de prestari servicii, inclusiv credite bancare, care trebuia aplicata din luna iulie, a fost din nou amanata de catre autoritati, de data aceasta pana în luna octombrie, dupa ce Guvernul a fost informat ca bancile ar pierde peste 1 miliard de euro.

Oficialul Ministerului Justitiei a afirmat ca nu s-a adoptat pana în prezent o noua decizie de amanare.

“Se poate sa se adopte textele într-o varianta modificata, sau pot sa intre asa cum sunt acum în vigoare. Dat fiind termenul foarte scurt, daca se va aduce vreo modificare, se aduce prin ordonanta de urgenta. Daca nu se intervine în niciun fel, intra în vigoare cum sunt acum”, a explicat Motiu.

Acesta a adaugat ca decizia apartine ministrului Robert Cazaciuc

Prima amanare a intervenit la solicitarea expresa a misiunii Fondului Monetar International, care a motivat ca nu exista un studiu de impact asupra sistemului bancar. O astfel de conditionalitate a mai fost introdusa în scrisorile de intentie din anul 2010, cand expertii internationali au cerut modificarea OUG 50/2010, care obliga bancile la transparentizarea costurilor din contractele de creditare.

În ambele situatii, BNR s-a opus initiativelor legislative si a facut lobby pe langa Guvern si FMI pentru a nu valida acte normative care ar aduce pierderi în sistemul bancar, motivand ca ar putea fi pusa în pericol stabilitatea financiara.

De altfel, chiar în forma finala scrisorii de intentie convenite cu FMI si aprobata de Guvern saptamana trecuta, se mentioneaza: “Totodata, pentru a evita amenintarile la adresa stabilitatii financiare, autoritatile se vor consulta pe larg cu toate partile implicate relevante tinand seama si de analiza impactului pe care l-ar avea noile prevederi privind clauzele abuzive în legea de aplicare a codului de procedura civila, finalizata de BNR. Autoritatile vor asigura judecarea cazurilor ce implica astfel de clauze abuzive de catre instante superioare sau de catre o instanta specializata unica si vor lua toate masurile ce se impun pentru a asigura o aplicare armonizata a acestor prevederi, cum ar fi instruirea judecatorilor”.

Miza proceselor colective rezida în faptul ca bancile vor fi obligate, odata cu introducerea în noul Cod Civil a acestui tip de procese, sa modifice în toate contractele de creditare clauzele care ar fi considerate abuzive de instante printr-un astfel de litigiu.

În luna iunie, BNR a transmis Guvernului studiul de impact din care rezulta ca bancile ar putea avea pierderi de aproape 5 miliarde lei (peste 1 miliard euro) din introducerea proceselor colective privind clauzele abuzive practicate în contractele de creditare din relatia cu populatia.

A doua amanare a fost operata de aceasta data în Parlament, de catre deputati, la votarea proiectului de lege pentru punerea în aplicare a Codului de procedura civila.

Banca Nationala a Romaniei a transmis Ministerului Justitiei un rezumat al studiului de impact privind procesele colective, aratand ca acestea ar putea avea un impact semnificativ asupra rezultatelor financiare ale bancilor, dar nu ar fi în masura sa afecteze stabilitatea financiara a sistemului.

De altfel, BNR a analizat doar veniturile viitoare neîncasate si provizioanele aferente, dar nu a luat în calcul eventuale despagubiri retroactive pentru sumele achitate de catre clienti si pe care bancile ar putea fi obligate sa le ramburseze.

Surse bancare au precizat ca, metodologic, BNR a analizat ce credite sau tip de credite au evoluat altfel decat s-ar fi asteptat din conditiile de la originarea creditului. Acolo unde BNR a constatat ca unele dobanzi, în derularea creditului, asa cum au primit date, au evoluat “inconsistent” fata de prevederile initiale, s-a considerat ca exista indicii de posibile actiuni în instanta si s-au calculat anumite prejudicii, tinand cont de sentinte rezonabile.

“În note s-au mentionat si calculele bancilor, care au facut o generalizare asupra portofoliului pornind de la deciziile judecatoresti pe fiecare banca în parte. Scenariile contruite de banci difera foarte mult de ceea ce a analizat BNR”, au precizat sursele bancare.

BNR a inclus în randul clauzelor abuzive ratele variabile în functie de indicele intern de referinta, considerat principalul element de contestare în cazul dobanzilor variabile, care ar fi trebuit sa fie la un moment dat aproape identice indiferent de momentul de generare al creditelor.

De asemenea, BNR a identificat diferente semnificative între marjele fixe la creditele cu dobanda variabila legate de un indice extern.

În toate aceste cazuri s-a urmarit coerenta evolutiei dobanzilor de-a lungul derularii creditului. Ca un exemplu, un credit acordat în 2006, cu dobanda variabila lagata de un indice intern de referinta, ar fi trebuit sa aiba în 2009 sau 2010 o rata de dobanda foarte apropiata de un credit nou acordat de banca la acele momente, întrucat conditiile macroeconomice si de piata erau similare pentru toate creditele, indiferent de momentul acordarii.

BNR nu a facut o analiza a modului de calcul a anuitatilor.

La o pierdere potentiala (venituri neîncasate si provizioane) de 4,8 miliarde lei, rata solvabilitatii pe sistem ar scadea cu 2,5 puncte procentuale, în conditiile în care nicio banca nu ar intra sub pragul minim de 8%, avand în vedere conditiile prudentiale si contabile din prezent.

Pe de alta parte, simularea realizata de banci pornind de la cele mai severe sentinte pronuntate de instante releva o cifra mult mai mare chiar si în cazul dobanzilor viitoare neîncasate. Bancile considera ca risca pierderi de pana la 10 miliarde de lei, de trei ori mai mult decat a calculat banca centrala.

Mai mult, extinzand analiza la posibile plati retroactive, bacile au calculat pierderi din dobanzi si comisioane de circa 24 de miliarde de lei, cu mult peste simularea BNR. Totusi, aceste cifre au fost obtinute plecand de la cele mai dure sentinte pronuntare de instante, cum ar fi anularea totala a dobanzii si rambursarea integrala a platilor în contul dobanzilor, caz în care clientul ar urma sa plateasca doar principalul.

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a declarat în urma cu o luna ca clauzele abuzive reclamate de debitorii bancilor sunt cuprinse în contracte pe care clientii le-au semnat si pe care trebuie sa si le asume, aratand totodata ca atat stabilitatea sistemului financiar-bancar, cat si deponentii trebuie protejati.

Simularea BNR a avut în vedere toate clauzele care ar putea fi declarate abuzive de instantele de judecata, inclusiv în conditiile în care contractele de credit ar fi considerate adeziuni, deci nu întelegeri negociate. Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianti si consumatori prevede ca pot fi declarate abuzive clauzele pentru care nu se dovedeste negocierea.

Institutiile de credit, sprijinite de BNR, sustin ca procesele colective împotriva bancilor privind clauzele abuzive din contractele de creditare ar putea sa aiba cale de atac la Înalta Curte de Justitie si Casatie, ca o exceptie de la lege, pentru ca deciziile în astfel de spete privesc o masa larga de populatie.

Potrivit Codului Civil, aceste procese ar urma sa aiba ca prima instanta Tribunalul, iar sentinta definitiva sa fie pronuntata de Curtile de Apel.

În cazul în care Guvernul ar accepta sa legifereze o exceptie în acest sens, prevederea nu ar putea viza doar bancile, ci toate procesele între consumatori si furnizori, pentru a nu se crea discriminare. O astfel de masura ar putea aduce la Înalta Curte de Casatie si Justitie mii de procese între populatie si furnizori de electricitate, telefonie, sau apa si canalizare.

Editor BankingNews

Project Manager & Editor al publicaţiei online www.BankingNews.ro. Are o experienţă vastă, de peste 20 de ani, în domeniul mass-media. A ocupat, de-a lungul timpului, rolul de editor şi/sau funcţii de conducere în cadrul redacţiilor unor ziare şi reviste, precum "Cronica Română", "România Liberă", "Curierul Naţional", "Independent", "Agenda Construcţiilor" etc. Se simte bine în mediul virtual, unde a dezvoltat numeroase proiecte, fiind fondator sau co-fondator al www.ghiseulbancar.ro, www.banisiafaceri.ro, www.bankingjobs.ro şi www.cafeneauabancara.ro.

Leave a Reply

  • (not be published)