Raportul Comisiei economice din Senat cu privire la activitatea Consiliului Concurenţei (CC) conţine numeroase inexactităţi, scoase din context şi prezentate eronat, iar preşedintele Comisiei, Daniel Zamfir, a enunţat concluziile chiar înainte de a demara ancheta, solicitând încă din decembrie demiterea preşedintelui Consiliului Concurenţei, se arată într-un răspuns al autorităţii de concurenţă, transmis, marţi, la solicitarea Agerpres.

Aceasta după ce, anterior, tot marţi, Daniel Zamfir, preşedintele Comisiei economice din Senat, a anunţat că va propune, în raportul anchetei privind o eventuală manipulare a ROBOR, demiterea preşedintelui Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, pe motiv că acesta ar fi acţionat împotriva legii.

Potrivit Consiliului Concurenţei, investigaţia derulată de instituţie cu privire la o posibilă manipulare a ROBOR a respectat toate procedurile legale şi a condus la aflarea adevărului: nu a existat un cartel între bănci în vederea creşterii ROBOR în octombrie 2008. Concluziile raportului de investigaţiei au fost aprobate în unanimitate de Plenul Autorităţii de Concurenţă.

“De asemenea, reamintim că Autoritatea de Concurenţă s-a consultat cu Comisia Europeană care investiga, la acel moment, astfel de practici anticoncurenţiale la nivel comunitar. Nici Consiliul Concurenţei şi nici Comisia Europeană nu au găsit genul acesta de dovezi în România şi, ca urmare, amenda forului comunitar a fost doar pentru faptele anticoncurenţiale din Marea Britanie. Consiliul Concurenţei respectă toate autorităţile statului şi a colaborat cu Comisia economică a Senatului, participând la audieri şi transmiţând toate documentele care au legătură cu ancheta”, au arătat oficialii Consiliului.

Aceştia au precizat că datele din aceste documente, însă, nu au nicio legătură cu situaţia din prezent de pe piaţa bancară, având în vedere faptul că, în perioada investigată de Consiliul Concurenţei, aproximativ 4,5% din creditele acordate de bănci aveau dobânzile calculate în funcţie de ROBOR, iar cotaţia indicelui era sub nivelul tranzacţiilor de pe piaţa interbancară. Abia în 2010 a fost introdusă obligaţia ca dobânzile la împrumuturile în lei să se calculeze pe baza indicelui ROBOR.

“În acest fel, au fost generate discuţii lipsite de fundament şi consistenţă, în detrimentul unor eforturi autentice de identificare a unor soluţii reale pentru problemele actuale cu care se confruntă consumatorii români. De altfel, concluziile Raportului Comisiei Parlamentare au fost stabilite de Dl. Senator Zamfir chiar înainte de a demara ancheta, încă din decembrie acesta solicitând demiterea preşedintelui instituţiei. Cu regret constatăm că Raportul conţine numeroase inexactităţi, iar multe informaţii sunt scoase din context sau prezentate eronat”, au subliniat responsabilii CC.

Potrivit acestora, în general, cazurile instrumentate de Consiliul Concurenţei au o dimensiune tehnică specifică, cu atât mai mult cele din domeniul bancar, astfel că orice analiză necesită expertiză la un nivel foarte ridicat şi o perioadă de timp suficient de mare pentru a cerceta şi avea o idee clară şi exactă domeniului.

“Din acest motiv, considerăm că este foarte important ca documentarea să fie corectă pentru a înţelege procedurile naţionale/europene în domeniul concurenţei şi pentru a nu specula în găsirea unor corelaţii (artificiale) acolo unde ele nu există. De exemplu, în situaţia în care raportul de investigaţie nu constată vinovăţia companiilor investigate, legea nu prevede audierea acestora pentru că nu au motiv să îşi exercite dreptul la apărare”, se mai arată în răspunsul Concurenţei.

În acelaşi timp, propunerile comisiei parlamentare sunt surprinzătoare având în vedere faptul că Parlamentul României a fost de acord, iar europarlamentarii români au votat Directiva europeană, în vigoare, care prevede că autoritatea de concurenţă trebuie să îşi poată desfăşura activitatea independent de sfera politică şi interzice demiterea conducerii din motive legate de aplicarea reglementărilor în domeniu, au mai spus reprezentanţii CC.

Legislaţia în domeniul concurenţei este legislaţie europeană, toate actele administrative emise de Autoritatea de Concurenţă fiind supuse controlului judiciar. În acest context, orice parte interesată, nemulţumită de deciziile CC, se poate adresa Curţii de Apel Bucureşti şi, ulterior, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Nu se poate crea un paralelism faţă de instanţe şi nimeni nu se poate substitui acestora.

“De asemenea, am solicitat Comisiei Parlamentare să păstreze confidenţialitatea datelor pentru a nu compromite procesele instituţiei, cu impact direct asupra încasărilor la bugetul statului având în vedere că valoarea totală a amenzilor aflate pe rolul instanţelor depăşeşte 200 milioane euro. Deciziile privind constatarea şi sancţionarea faptelor anticoncurenţiale sunt confirmate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în proporţie de 95%, ceea ce demonstrează ca instituţia instrumentează cazuri solide, bine fundamentate”, potrivit sursei citate.

Ca urmare a activităţii investigative, autoritatea de concurenţă a aplicat amenzi de aproximativ 700 milioane euro, de la înfiinţare şi până în prezent, din care 93,5 milioane euro anul trecut. În acelaşi timp, acţiunile Consiliului Concurenţei au generat beneficii pentru consumatori de peste 1 miliard de euro prin scăderea preţurilor.

“Toate aceste arată că autoritatea foloseşte toate instrumentele legale pe care la are la dispoziţie pentru găsi soluţii şi a apăra interesele consumatorilor români, fiind preocupată de rezolvarea problemelor actuale. De exemplu, în ceea ce priveşte sistemul bancar românesc, autoritatea de concurenţă a propus o serie de soluţii pentru creşterea concurenţei, astfel încât să crească creditarea în condiţii mult mai bune pentru consumatori (credite mai ieftine)”, au mai spus reprezentanţii CC.

Ei au amintit că printre propunerile pe care le-au făcut de-a lungul timpului sunt transpunerea Directivei privind Serviciile de Plată (Revised Payment Service Directive), care deschide piaţa către noi actori (de exemplu fintech-uri), dar care nu a fost încă preluată în legislaţia naţională, deşi termenul de implementare era ianuarie 2018. Principalul avantaj al dezvoltării companiilor din domeniul fintech îl reprezintă intensificarea concurenţei în sectorul financiar şi scăderea comisioanelor.

O altă propunere este facilitarea refinanţării creditelor la o altă bancă decât cea care a acordat împrumutul, întrucât persoanele care vor să îşi refinanţeze creditele la alte bănci pentru a a avea costuri mai mici întâmpină greutăţi, mai ales la cazul creditelor ipotecare, în condiţiile în care valoarea actuală a ipotecii a scăzut sub valoarea iniţială. Astfel, autoritatea propune ca pentru partea de garanţie rămasă neacoperită să se implice statul, prin intermediul unuia sau mai multor fonduri de garantare.

Alte propuneri ale CC pentru ieftinirea creditelor sunt stimularea creditării prin taxare, respectiv taxele aplicate băncilor să scadă pe măsură ce acordă mai multe credite, precum şi capitalizarea CEC Bank.

Marţi, Daniel Zamfir, preşedintele Comisiei economice din Senat, a anunţat că va propune, în raportul anchetei privind o eventuală manipulare a ROBOR, demiterea preşedintelui Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, “care a acţionat împotriva legii”, şi va sesiza Curtea de Conturi pentru a face verificări dacă există “angajaţi fictivi” în această instituţie.

El a explicat că “ROBOR a fost manipulat, calcularea lui pe baza unor cotaţii dovedindu-se a nu fi una transparentă, ci una aranjată”.

“Comisia economică a propus încă de pe 20 martie (de la prezentarea raportului parţial) fie să se decupleze ROBOR de la calculul dobânzilor creditelor în lei, fie să se schimbe modalitatea de calcul a acestui indice. Preşedintele Consiliului Concurenţei a acţionat împotriva legii, cu rea credinţă, şi a determinat închiderea acestei investigaţii nesancţionând băncile, deşi avea numeroase elemente care să îl ducă la faptul că ROBOR a fost manipulat”, a afirmat marţi Zamfir.

Senatorul a precizat că raportul final a fost înaintat Biroului permanent.

Editor BankingNews

Editor al publicaţiei online www.bankingnews.ro. A participat activ nu numai în managementul şi dezvoltarea proiectului, ci a adoptat şi o implicare directă în activitatea editorială, fiind atrasă de munca redacţională. A descoperit pasiunea pentru jurnalism atunci când a făcut parte din echipa care a lansat portalul www.ghiseulbancar.ro. Așa că îşi asumă rolul de editor, alcătuind, de cele mai multe ori, materiale de analiză.

Leave a Reply

  • (not be published)