Sperante pentru romanii care nu-si mai pot plati creditele. Dupa 4 ani de dezbatere, dar mai ales de lobii contra unui proiect de lege a falimentului personal, Guvernul a avizat un proiect de lege care daca va fi adoptat si de Parlament le va permite persoanelor fizice sa-si ceara insolventa. Adica sa fie protejati prin lege pentru o perioada de timp de executarile silite.

Insolventele se vor judeca la Tribunalul de pe raza teritoriala a locuintei debitorului, iar recursul la Curtea de Apel. Clientul face o cerere catre tribunal, apoi un raport al bunurilor, asumandu-si datele din raport. Apoi, urmeaza planul de achitare al datoriilor: graficul de rambursare nu poate depasi 5 ani!

Potrivit proiectului de lege, in momentul in care o persoana fizica va intra in insolventa, orice procedura de executare silita, de exemplu pentru un apartament, va fi suspendata imediat pentru toata perioada procedurii de insolventa care poate dura pana la cinci ani. Orice roman care are cel putin doua datorii, sa zicem la intretinere si catre o banca, si care poate dovedi ca acestea nu sunt din rea credinta, ci pentru ca nu se mai ajunge cu banii, va putea cere la Tribunal intrarea in insolventa.

Trebuie sa explici motivele falimentului tau

In acel moment, va face o lista cu veniturile sale si absolut toate bunurile pe care le detine, nu doar locuinta ci si mobila, electrocasnicele, masina, iar un administrator judiciar numit de instanta va decide daca acestea pot fi scoase la vanzare pentru a achita datoriile. Pe perioada procedurii de insolventa, bancile nu le pot percepe clientilor dobanzi de intarziere, iar chrirasii nu pot fi dati afara din casa de proprietari daca au intarzieri la plata chiriei.

“Executarea silita trebuie sa fie o procedura aplicata numai in ultima instanta, atunci cand debitorul persoana fizica nu mai poate, din diferite motive imputabile acestuia, sa-si respecte angajamentele de la momentul contractarii creditului”, se arata in proiect.

Poti pierde unele bunuri, pentru a facilita platile catre creditori

„Planul poate prevede lichidarea anumitor bunuri ale debitorului si distribuirea incasarilor catre creditori. incasarile rezultate din vanzarile bunurilor garantate in favoarea creditorilor garantati pot fi distribuite doar acestor creditori garantati, cu exceptia situatiei in care incasarile depasesc suma creantelor garantate, caz in care aceste incasari in exces vor fi distribuite creditorilor ramasi. Orice asemenea lichidare si distribuire de incasari va fi efectuata de catre administratorul judiciar, iar prevederile Legii nr. 85/2006 cu modificarile si completarile ulterioare se aplica in mod corespunzator”, se spune in proiect.

 

Cine se opune proiectului 

Guvernul s-a angajat catre FMI sa nu promoveze aceasta lege, chiar daca Romania este una dintre putinele tari europene unde nu exista o legislatie privind insolventa persoanelor fizice, care nu beneficiaza de nicio forma de protectie in fata creditorilor

In ultimii doi ani, inclusiv in scrisoarea de intentie convenita cu FMI si Comisia Europeana in primavara acestui an, Guvernul s-a angajat ca va lua toate masurile pentru a nu fi adoptata o legislatie privind falimentul personal si nici alte propuneri privind recuperarea datoriilor, pe motiv ca ar putea fi “subminata” disciplina de plata a ratelor la credite.

BNR s-a opus si ea initiativei, invocand stabilitatea sistemului bancar si posibilitatea ca bancile, confruntate cu legiferarea falimentului personal, sa ceara mai multe garantii pentru credite si sa restrictioneze accesul la finantare.

De asemenea, exista motive de ingrijorare legate de sistemul judiciar, care nu ar face fata numarului ridicat de dosare care ar ajunge in instanta in baza unei legi a falimentului personal.

Si totusi, clientii se gandesc cu speranta. “Este an electoral, se poate orice”

Mai multi analisti contactati recent de Mediafax au apreciat ca exista un mare risc ca acordul cu FMI sa fie rupt daca Executivul va pune in aplicare masuri electorale.

Publicatia online www.bankingnews.ro este cea mai completa sursa de informatii financiar-bancare, fiind structurata pe doua componente distincte, ambele avand acelasi rol: informarea exacta a publicului larg cu privire la produsele si serviciile financiar-bancare disponibile pe piata romaneasca de profil.

Leave a Reply

  • (not be published)