Consiliul Superior al Magistraturii a dat publicității un comunicat de presă ca reacție la scrisoarea transmisă de Consiliul Patronatelor Bancare din România mai multor instituții din domeniul justiției, clasificat ca fiind un document pentru ”apărarea independenţei şi imparţialităţii sistemului judiciar în raport de afirmaţiile domnului Steven van Groningen, preşedinte al Patronatelor Bancare din România”.

Astfel, materialul informează publicul larg că ”în şedinţa din data de 23 august 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat că afirmaţiile domnului Steven van Groningen, preşedinte al Patronatelor Bancare din România şi CEO al Raiffeisen Bank, cuprinse în scrisoarea Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR) transmisă CSM, MJ, INM şi curţilor de apel, publicată pe site-ul “lumeajustiţiei.ro” în data de 8 iulie 2016, sunt de natură să afecteze imaginea instanţelor judecătoreşti, aducând atingere independenţei şi imparţialităţii sistemului judiciar în ansamblul său”.

Potrivit comunicatului de presă, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei şi are dreptul şi obligaţia de a apăra judecătorii şi procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea.

”Verificările au fost efectuate de Inspecția Judiciară la solicitarea din data de 19 iulie 2016 a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, ca urmare a sesizării domnului Daniel Zamfir, deputat în Parlamentul României. Acestea au vizat afirmaţiile domnului Steven van Groningen, cuprinse în scrisoarea Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR) transmisă instituţiilor judiciare menţionate, referitoare la practica neunitară a instanţelor judecătoreşti în litigiile dintre bănci şi clienţii acestora, având ca obiect rambursarea creditelor în valută, în special cele în franci elveţieni (CHF)”, se arată în documentul CSM.

Magistrații susțin că, prin comentariile privind modul în care ar trebui interpretate anumite reglementări interne şi europene pentru acordarea şi rambursarea creditelor în valută exprimate în cuprinsul scrisorii, au fost puse la îndoială soluţiile pronunţate de instanţele judecătoreşti în favoarea clienţilor băncilor.

Solicitarea ca instanţele să ţină cont de argumentele expuse în cadrul scrisorii pentru ca „actul de justiţie să fie unul mai obiectiv şi imparţial, în conformitate cu prevederile legale”, afirmaţiile în sensul că aplicarea reglementărilor invocate şi a practicii judiciare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene „ar putea determina o abordare obiectivă a judecătorilor care sunt chemaţi să înfăptuiască justiţia şi a pune bazele unei aplicări corecte a legilor” sau că „instanţele procedează la o restricţionare a circulaţiei capitalurilor, ceea ce contravine legislaţiei comunitare europene, care trebuie aplicată cu prioritate”, induc ideea că judecătorii nu sunt imparţiali şi nu aplică în mod corect reglementările din domeniul bancar în soluţionarea litigiilor dintre consumatori şi profesionişti.

”Exprimarea domnului Steven van Groningen a fost apreciată ca o critică la adresa soluţiilor pronunţate de instanţe în favoarea clienţilor băncilor, de natură să afecteze în mod direct întreg sistemul judiciar, cu scopul de a interveni în actul de justiţie cu consecinţa influenţării deciziilor magistraţilor în detrimentul clienţilor. Inspectorii judiciari au constatat că afirmaţiile menţionate reprezintă o imixtiune în activitatea justiţiei şi pun sub semnul întrebării deciziile pronunţate de instanţe şi profesionalismul judecătorilor, constituind totodată o formă de presiune asupra acestora, în contextul în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează să se pronunţe într-o speţă în legătură cu aceste cauze. Plenul Consiliului a apreciat că afirmaţiile domnului Steven van Groningen încalcă limitele libertăţii de exprimare în raport cu activitatea magistraţilor, cu consecinţa afectării independenţei şi imparţialităţii sistemului judiciar în ansamblul său”, se mai arată în comunicatul de presă remis de Consiliul Superior al Magistraturii.

Consiliul Patronatelor Bancare din România nu a urmărit, prin scrisoarea transmisă CSM, niciun fel de imixtiune în actul de justiție

La mijlocul lunii iulie 2016, Bogdan Preda, secretar general al Consiliului Patronatelor Bancare din Romania, a transmit Agerpres un punct de vedere prin care a ținut să lămurească motivele pentru care asociația a decis să transmită o scrisoare către instituțiile din domeniul justiției.

Scrisoarea transmisă de CPBR Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la practica neunitară în cazul proceselor dintre clienți și bănci nu reprezintă o imixtiune în actul de justiție ci reprezintă un demers firesc pentru stabilirea unui cadru predictibil și stabil atât pentru clienți, cât și pentru bănci și alți investitori, a susținut directorul executiv al CPBR, Bogdan Preda.

“CPBR nu a urmărit (prin scrisoarea transmisă CSM — n.r.) niciun fel de imixtiune în justiție. Dacă am fi considerat măcar 1% că poate fi interpretat acest demers ca o imixtiune în actul de justiție, nu am mai fi trimis niciodată acea adresă. Dar noi am plecat de la premisa că judecătorii trebuie să judece pe baza legii, că legea este unitară, dar am observat, pe de altă parte, că soluțiile erau de multe ori diferite pentru cazuri similare sau chiar identice. Și asta nu oferă un cadru predictibil și stabil nici pentru clienți, nici pentru bănci, și nici pentru alt fel de investitori. Înțelegem că poate să existe o diversitate, dar când este vorba de cazuri similare sau chiar identice ne punem semne de întrebare vis-a-vis de ce se întâmplă”, a explicat Bogdan Preda pentru AGERPRES.

În acest context, reprezentanții CPBR au considerat oportun să ofere expertiză tehnică în ceea ce privește funcționarea produselor și serviciilor financiare, însă fără a avea intenția de a influența actul de justiție, a mai spus Preda. Mai mult, reprezentantul CPBR a adăugat că, la nivelul Consiliului, s-a realizat o statistică din care reiese că numărul de cazuri cu sentințe favorabile băncilor, pe conversie, este mai mare decât cel cu sentințe nefavorabile. “Dar, totuși, observăm că, deși legea este unitară, deciziile sunt diferite. Am vrut să vedem de ce se întâmplă așa ceva și am pornit de la o prezumție de normalitate pentru a vedea unde este problema. Poate că noi trebuie să înțelegem ceva în cadrul acestor întâlniri, dar nu se poate face decât pricepând la ce ne adresăm de fapt. De aceea am adresat acea scrisoare”, a subliniat Preda.

El a adăugat că, în urma acelei scrisori, băncile au fost acuzate că au chemat la programe de pregătire în domeniul bancar reprezentanții instanțelor de judecată însă, de fapt, a fost vorba doar de un demers care se înscrie în practica din domeniu. “Institutul Național al Magistraturii organizează programe de formare continuă a magistraților, iar la nivelul curților de apel se organizează periodic discuții între președinții curților de apel și reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii, dedicate discutării aspectelor de practică neunitară pe diverse zone de drept. Juriștii CPBR știind acest lucru, solicitarea Consiliului a avut în vedere includerea pe agendă a unor astfel de programe și a litigiilor dintre consumatori și profesioniști privitoare la rambursarea creditelor în valută. Pentru că domeniul financiar bancar are o serie de specificități față de alte domenii ne-am gândit că nu strică să oferim punerea la dispoziție de specialiști din bănci care să explice mecanismele de funcționare a instituțiilor de credit și a produselor bancare”, a mai spus Preda.

Așadar, oficialul CPBR consideră că reacțiile la scrisoarea CPBR adresată CSM reprezintă “o scoatere din context a unui gest normal, pentru a întreține teze false” și cuprind inclusiv un atac personal la adresa președintelui CPBR, Steven Van Groningen.

Editor BankingNews

Project Manager & Editor al publicaţiei online www.BankingNews.ro. Are o experienţă vastă, de peste 20 de ani, în domeniul mass-media. A ocupat, de-a lungul timpului, rolul de editor şi/sau funcţii de conducere în cadrul redacţiilor unor ziare şi reviste, precum "Cronica Română", "România Liberă", "Curierul Naţional", "Independent", "Agenda Construcţiilor" etc. Se simte bine în mediul virtual, unde a dezvoltat numeroase proiecte, fiind fondator sau co-fondator al www.ghiseulbancar.ro, www.banisiafaceri.ro, www.bankingjobs.ro şi www.cafeneauabancara.ro.

Leave a Reply

  • (not be published)