Cea mai mare dilemă a opiniei pubice în momentul de față, legată de legea dării în plată, este dacă acest act normativ respectă constituționalitatea. Clienții băncilor se întreabă cine are dreptul legal să conteste la Curtea Constituțională legea dării în plată și ce șanse sunt să o facă.

Publicația online www.BankingNews.ro vă prezintă o analiză a situației actuale cu informații exacte privind instituțiile abilitate să se adreseze Curții Constituționale și probabilitatea de a apela la acest drept în funcție de viziunea asupra actului normativ exprimată până în prezent.

Ne-am adresat avocatului Adrian Cuculis pentru a afla în mod clar și exact ce instituții ale statului pot depune sesizarea la Curtea Constituțională.

“Tehnic vorbind art art.146 lit. a) teza întâi din Constitutie si art.15-18 din Legea nr.47/1992 dă posibilitatea doar unor autori calificați să facă această sesizare după ce o lege trece de plenul Parlamentului, fiind în esență un control abstract și direct pe care îl pot manifesta.

Prin urmare, singurii care mai pot bloca în vreun fel aplicarea legii dării în plată, la acest moment sunt următorii:

  • Președintele României, înainte de a promulga legea (apreciez risc major)
  • Guvernul României (De asemenea, apreciez că există un risc major, având în vedere declarațiile date de către reprezentatul Guvernului cu privire la caracterul social)
  • Unul dintre președintii celor două camere al Parlamentului (aspect auto exclus având în vedere poziția din Parlament)
  • Înalta Curte de Casație și Justiție (potrivit art.25 lit.c) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară; Înalta Curte de Casație și Justiție se constituie în Secții Unite pentru sesizarea Curții Constituționale pentru controlul constituționalității legilor înainte de promulgare (De asemenea, aș aprecia un risc crescut, având în vedere poziția oficială și directă a CSM)
  • Avocatului Poporului (acesta a devenit titular al dreptului de a sesiza Curtea Constituțională; cu controlul constituționalității legilor înainte de promulgare în urma revizuirii Constituției din anul 2003)
  • Un număr de cel puțin 50 de deputați (opinez că se exclude)
  • Un număr de cel puțin 25 de senatori (exclus)”, a explicat avocatul Adrian Cuculis, în exclusivitate, pentru publicația online www.BankingNews.ro.

Analiști: Guvernul, cotat cu cele mai mari șanse pentru o sesizare la Curtea Constituțională

Guvernul a trimis Camerei Deputaților  un punct de vedere referitor la legea dării în plată, pe care o critica dur apreciind că unele prevederi ale actului normativ încalcă dreptul la proprietate consființit de Constituție. În document se menționează că „măsurile propuse au un caracter mult prea general, fără să aibă la bază o analiză solidă realizată din punct de vedere al impactului economic, social și juridic”.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, a declarat, după aprobarea legii, într-un briefing la Palatul Victoria, că, din păcate, Legea privind darea în plată nu are un caracter social atât de pronunțat cât ar fi dorit Executivul.

“Am văzut că a trecut de votul Camerei darea în plată. S-a ținut cont de anumite aspecte pe care și Guvernul le solicita pentru instaurarea și clarificarea caracterului social al acestui proiect de lege. Acesta a fost obiectivul principal al Guvernului, vorbim de programul ‘Prima Casă’, care trebuie să fie eliminat, și instaurarea unui plafon. Mai avem și alte condiții. Din pacate, nu are un caracter social atât de pronunțat cât ar fi dorit Guvernul. Rămân anumite rezerve legate de retroactivitate, rezerve pe care le exprimase CSM și Ministerul Justiţiei. E un proiect care a trecut de Camera, nu avem o alta poziție în acest moment legat de legea respectivă”, a explicat Dan Suciu.

Legea dării în plată va fi trimisă, aproape sigur, la Curtea Constituțională a Romaniei (CCR), de către președintele Klaus Iohannis sau de către Guvern, pentru că se intervine în mod arbitrar în contractele existente, a declarat ieri pentru News.ro președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru.

“Va fi o mare problemă de constituționalitate, pentru că se aplică retroactiv și se intervine în mod arbitrar în contracte. Sunt aproape convins că președintele sau guvernul va trimite legea la CCR”, a precizat Dumitru, pentru News.ro.

Și analiștii grupului financiar ING Bank estimează că există 60% șanse ca judecătorii Curții Constituționale să considere neconstituționale mai multe prevederi ale Legii dării în plată.

Publicatia online www.bankingnews.ro este cea mai completa sursa de informatii financiar-bancare, fiind structurata pe doua componente distincte, ambele avand acelasi rol: informarea exacta a publicului larg cu privire la produsele si serviciile financiar-bancare disponibile pe piata romaneasca de profil.

Leave a Reply

  • (not be published)