Dan Bucşa, economistul-şef al UniCredit Bank pentru Europa Centrală şi de Est este de părere că majorarea plafonului maxim de garanţii în cadrul programului Prima casă va duce la creşterea preţurilor în piaţa imobiliară. Declarația a fost făcută în cadrul unei videoconferințe, unde oficialul UniCredit Bank a dat exemplu Croației, unde prețurile locuințelor a crescut cu 20% într-un an ca urmare a unor măsuri similare.

“Cu siguranţă preţurile vor creşte mai mult. Unul dintre motivele pentru care preţurile pe piaţa imobiliară nu au crescut până acum mai mult în România faţă de regiune a fost programul Prima casă care a ţinut preţurile apartamentelor sub 60.000 de euro-65.000 de euro. Dacă limita creşte, preţurile se vor duce acum spre 95.000 de euro. Avem şi modelele. De exemplu Croaţia, care a făcut exact acelaşi lucru acum doi ani. Ca urmare, preţurile au crescut cu 20% într-un an. A crescut şi piaţa, e adevărat. Nu s-a văzut nimic în inflaţie că oamenii au dat mai mulţi bani să-şi cumpere locuinţă”, a menționat Dan Bucșa.

În opinia sa, economia românească s-ar putea contracta cu aproape 8% în 2020. ”Pentru 2021, estimăm o creştere de peste 7%, redresarea economiei fiind una parţială. După o creştere de până la aproximativ 8%
din PIB anul acesta, va fi nevoie ca deficitul bugetar să fie redus spre 4% din PIB anul viitor pentru a menţine ratingul de ţară în categoria recomandată investitorilor. Această constrângere limitează majorarea de anul acesta a pensiilor la aproximativ 10% (în loc de 40%) şi necesită reducerea cheltuielilor bugetare anii următori. Pachetele fiscale de aproximativ 3% din PIB pentru finanţare directă şi încă 3% din PIB pentru acordarea de garanţii ar putea încetini creşterea şomajului. Cu toate acestea, condiţiile de pe piaţa muncii se vor înrăutăţi, împingând inflaţia de bază sub ţintă şi permiţând Băncii Naţionale a României să reducă dobânda de politică monetară până la 1%”, a evidențiat economistul-şef al UniCredit Bank pentru Europa Centrală şi de Est.

De asemenea, potrivit ”UniCredit Raport Trimestrial T3 2020”, încetinirea economică din țara noastră va reduce și mai mult veniturile bugetare. ”În primul rând, este probabil ca încasările din taxe indirecte să fie sub cele de anul trecut din cauza unei redresări parţiale a comerţului cu amănuntul şi a sectorului HORECA. În al doilea rând, nu toate companiile care au beneficiat de amânarea obligaţiilor de plată a taxelor vor supravieţui, astfel încât să efectueze aceste plăţi. În al treilea rând, contribuţiile la asigurările sociale vor scădea pe măsură ce şomajul va creşte. Numărul salariaţilor aflaţi în şomaj tehnic a atins un maxim de aproximativ 1,1 millioane în timpul stării de urgenţă, însă s-a înjumătăţit până spre finalul lunii mai. Jumătate din această reducere s-a datorat salariaţilor care s-au întors la locurile de muncă, și o altă jumătate posturilor desfiinţate. În iulie, numărul celor aflați în șomaj tehnic a scăzut la aproximativ 100.000”, se precizează în raportul instituției de credit.

”Asteptările economice modeste ale BNR ne fac să credem că există spaţiu suficient pentru reducerea dobânzii de politică monetară la 1% până la finalul anului 2020. În caz contrar, condiţiile monetare s-ar înăspri prea mult la finalul anului curent, odată ce Guvernul nu va mai achita dobânda creditelor din cadrul progamului IMM Invest, iar moratoriul pentru creditele acordate IMM şi pentru achiziţia de locuinţe se va sfârşi. Îngrijorările cu privire la leu ar putea fi reduse temporar, dat fiind faptul că România a evitat retrogradarea ratingului de ţară în categoria nerecomandată investitorilor, iar Banca Națională a României şi Banca Centrală Europeană au agreat implementarea unei linii repo pentru furnizarea de lichiditate în euro, în valoare de 4,5 miliarde euro. Cu toate acestea, este probabil ca presiunea de depreciere asupra leului şi intervenţiile valutare să continue din cauza faptului că deficitul de cont curent ar putea rămâne peste 4% din PIB în anii 2020 şi 2021. Deficitul comerțului exten cu bunuri este în creştere, însă este compensat de exporturi mai mari de servicii IT, de importuri mai mici de servicii de turism şi de transferuri mai mici de venituri din investiţii. Deficitul de cont curent va fi doar partial finanţat de investiţii străine directe şi de fonduri europene, cu toate că România a accesat deja fonduri UE anti-criză în valoare de 1,7 miliarde euro pentru a acoperi consturile generate de şomajul tehnic, de sectorul sănătăţii publice şi de un milion de oameni care trăiesc în sărăcie. Este probabil ca intrările de capital să continue, contribuind la reducerea balanţei de bază extinse”, se mai arată în analiza realizată de Dan Bucșa.

Editor BankingNews

Editor al publicaţiei online www.bankingnews.ro. A participat activ nu numai în managementul şi dezvoltarea proiectului, ci a adoptat şi o implicare directă în activitatea editorială, fiind atrasă de munca redacţională. A descoperit pasiunea pentru jurnalism atunci când a făcut parte din echipa care a lansat portalul www.ghiseulbancar.ro. Așa că îşi asumă rolul de editor, alcătuind, de cele mai multe ori, materiale de analiză.

Leave a Reply

  • (not be published)