O creştere a deficitului de până la 11% din PIB, care va fi provocată de măsurile adoptate recent de Parlament, va fi dificil sau chiar imposibil de finanţat pe pieţele financiare, potrivit unui comunicat remis marţi de Consiliul Investitorilor Străini.

Reacţia organizaţiei care promovează interesele investitorilor străini din România survine după ce Parlamentul a votat, marţi, creşterea pensiilor cu 40%, creşterea salariilor profesorilor şi creşterea fondurilor alocate Primăriilor.

“Schimbările structurale pe care măsurile recent adoptate de Parlament le vor avea în construcţia bugetară vor genera, conform BNR, cel mai mare deficit din ultimii ani: 11% din PIB, cu impact asupra capacităţii României de a avea acces la sume importante din fondurile europene şi pot aduce schimbări din partea agenţiilor de rating internaţionale. Problema majoră a unui deficit bugetar atât de mare este dificultatea sau chiar imposibilitatea finanţării acestuia pe pieţele financiare”, se menţionează în comunicatul Consiliului Investitorilor Străini.

Organizaţia patronală susţine că măsurile adoptate de Parlament slăbesc competitivitatea economiei româneşti.

“Aceste măsuri ar putea declanşa revizuirea ratingului de ţară pentru România, prin urmare creşterea în continuare a costului datoriei publice, ceea ce ar genera un efect negativ asupra întregii economii româneşti, mai ales în absenţa unei strategii de rambursare credibile.

Astfel, competitivitatea României va fi slăbită chiar din interior, iar recâştigarea poziţiilor de avantaj pierdute vor aduce costuri suplimentare pe termen mediu”, conform comunicatului.

Consiliul Investitorilor Străini subliniază că România se află în prezent sub procedura de deficit excesiv.

“România se află deja sub procedura de deficit excesiv şi trebuie să prezinte în această lună Comisiei Europene o strategie de consolidare fiscală, precum şi Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă care să fundamenteze alocarea şi finanţarea din partea Uniunii Europene. Conlucrarea tuturor factorilor de decizie Parlament, Guvern, Preşedinte, şi luarea în considerare a tuturor acestor aspecte, atunci când agenda publică impune adoptarea unor măsuri ce pot afecta întreaga societate este, în opinia noastră, singura cale de rezolvare a problemelor ce stau în faţa redresării economice a României”, potrivit Consiliului Investitorilor Străini.

Asociaţia investitorilor străini din România apreciază că scopul construcţiei bugetare trebuie să fie garantarea revenirii economice.

“Pentru ca România să aibă un viitor economic care să transcendă ciclurilor electorale, într-o perioadă în care criza sanitară a produs turbulenţe în economie şi în rândul companiilor, cel mai responsabil gest din partea instituţiilor cu putere de legiferare ar fi să asigure o construcţie bugetară care să garanteze revenirea economică”, se precizează în comunicat.

Din Consiliul Investitorilor Străini fac parte peste 120 din cele mai mari companii cu capital străin din România, cu o cifră de afaceri care cumulează o cincime din valoarea economiei româneşti şi cu contribuţii semnificative la bugetul de stat.

Ionuț Dumitru: Anul viitor avem nevoie de 30 mld lei, doar pentru pensii

Ionut Dumitru, fost presedinte al Consiliului Fiscal, susține că majorarea punctului de pensie cu 40% va duce la o creştere a deficitului bugetar de 11% din PIB, doar in acest an. “Un deficit de peste 11% este nefinantabil. Presiunea se va accentua destul de mult. Adica leul se va deprecia destul de mult” a declarat la Digi 24 , Ionut Dumitru, economist sef la Raiffeisen Bank.

Economistul a calculat si suma de care statul va trebui să faca rost în 2021, doar pentru plata pensiilor: aproape 30 mld lei.

Veniturile bugetare se duc doar pe pensii și salarii (cheltuieli fixe)

Mai grav este ca deja Romania a cheltuit, doar in primele 7 luni din acest an, banii disponibili in buget in proportie de peste 96%. Iar aceste date nu cuprind majorarea pensiilor si a salariilor decise astazi in Parlament.

In vreme ce cheltuielile cu salariile din sectorul public și pensiile au crescut constant în ultimii ani, ajungând să reprezinte 96,3% din veniturile fiscale și contribuțiile sociale la buget, colectarea taxelor și impozitelor a rămas la aceeași pondere redusă, în jurul a 26% din PIB, care plasează România pe penultimul loc din UE.

In primele 7 luni din acest an, cheltuielile cu salariile din sectorul public și pensiile au ajuns să reprezinte 96,3% din veniturile fiscale și contribuțiile sociale la buget în șapte luni din 2020, față de 80% la finele anului trecut.

Ce ne asteaptă? Ne lămurește Ionut Dumitru

„Dacă majorările se aprobă, bugetul va fi în aer. Ratingul de de ţară “recomandat investiţiilor” poate fi pierdut şi atunci singura soluţie de finanţarea deficitului fiscal va fi un nou acord cu FMI”, declara recent bancherul.

Mulți dintre economiștii români independenți anticipează o corecție la nivel de buget. Iar acest lucru inseamnă creșteri de taxe și impozite.

Ce putem face? O colectare mai bună a taxelor existente ar ajuta bugetul să se echilibreze, iar diminuarea decalajului de TVA este absolut necesară și obligatorie.

Deficitul bugetului național arată că, după primele șapte luni din 2020, statul a cheltuit cu 50 miliarde lei mai mult decât a încasat. În aceeași perioadă din anul trecut deficitul se afla la 18 miliarde lei.

Cel mai important demers ce trebuie implementat imediat este implementarea digitală de la ANAF. Urmărirea eficienta a taxelor si impozitelor, a firmelor fantoma, a facturilor false sunt masuri ce pot aduce la incasari mai mari.

Un raport al CE arată că în Romania deficitul de încasare a TVA are un decalaj de 33,8% in 2018, față de 38% in 2014. Cu alte cuvinte, o treime din TVA lipsește din bugetul României, după cum arăta o analiză Deloitte.

Editor BankingNews

Editor al publicaţiei online www.bankingnews.ro. A participat activ nu numai în managementul şi dezvoltarea proiectului, ci a adoptat şi o implicare directă în activitatea editorială, fiind atrasă de munca redacţională. A descoperit pasiunea pentru jurnalism atunci când a făcut parte din echipa care a lansat portalul www.ghiseulbancar.ro. Așa că îşi asumă rolul de editor, alcătuind, de cele mai multe ori, materiale de analiză.

Leave a Reply

  • (not be published)