Agenția Fitch a menținut rating-ul suveran al României la BBB-, cu perspectiva negativă, decizie influențată de nivelul ridicat al deficitelor gemene și de rigiditatea fiscal-bugetară. Instituția subliniază importanța implementării reformelor structurale asociate PNRR, cu impact pozitiv pentru procesul de consolidare fiscal-bugetară. În scenariul macroeconomic Fitch raportul deficit bugetar/PIB se va ajusta gradual, spre un nivel de 5,8% în 2023 (de la 9,4% în 2020, conform Eurostat).

Potrivit Fitch, perspectiva negativă reflectă continua incertitudine privind implementarea politicilor menite să rezolve dezechilibrele bugetare structurale pe termen mediu şi impactul asupra finanţelor publice ale României de pe urma riscurilor persistente legate de pandemie şi a creşterii costurilor cu energia.

Ratingul din categoria “investment-grade” este sprijinit de nivelul datoriei guvernamentale şi serviciul datoriei, care sunt sub nivelul altor ţări cu rating similar, şi PIB-ul per capita, indicatorii privind guvernanţa şi dezvoltarea umană, care sunt peste nivelul altor ţări cu rating similar şi sunt sprijinite de apartenenţa la UE. Acestea sunt contrabalansate de deficitul ridicat bugetar şi de cont curent, de un nivel redus al consolidării fiscale şi de rigidităţile ridicate ale bugetului, susţine agenţia de evaluare financiară.

Fitch se aşteaptă în continuare la o consolidare fiscală moderată pe termen scurt, deficitul general guvernamental, calculat pe baza metodologiei ESA, urmând să ajungă la 8% în 2021. O redresare mai rapidă decât se estima a veniturilor în perioada ianuarie-august a oferit autorităţilor marjă de manevră pentru a creşte cheltuielile legate de sănătate şi alte transferuri, România confruntându-se în prezent cu cel mai mortal val al pandemiei de coronavirus.

Riscurile descendente s-au accentuat inclusiv la obiectivul deficitului bugetar pe 2022 (6,2% din PIB conform Programului de convergenţă) deoarece planificata reducere cu 1,2 puncte procentuale a cheltuielilor ar putea fi compromisă de costurile cu sănătatea şi transferurile mai ridicate/salarii pentru a face faţă creşterii costurilor cu energia, deşi acestea ar putea fi parţial atenuate de profiturile mai ridicate ale companiilor energetice deţinute de stat, apreciază Fitch.

Conform PNNR-ului României, obiectivul autorităţilor este să aprobe şi să implementeze Legea unică de salarizare şi Legea privind pensiile publice până la mijlocul lui 2023, în timp ce există un angajament de a majora veniturile cu trei puncte procentuale din PIB până în 2025. Îndeplinirea acestor obiective este esenţială pentru a garanta primirea banilor din PNNR, în timp ce implementarea cu succes a reformelor ar putea ajuta la rezolvarea unora din principalele provocări fiscale structurale ale României. Totuşi, riscurile legate de implementare vor persista probabil (în special dacă va fi o criză politică prelungită), susţine agenţia de evaluare financiară. În acest context, Fitch estimează în prezent un deficit bugetar de 5,8% din PIB în 2023, printre cele mai mari în rândul ţărilor cu rating similar.

Conform scenariului de bază, Fitch estimează o creştere graduală a datoriei publice ca procent din PIB la 55,2% în 2023, de la 47,3% în 2020. Dinamicile datoriei publice rămân vulnerabile la potenţialele modificări ale încrederii pieţelor şi a schimbărilor politice adverse. Mai mult, macrodezechilibrele persistente, inclusiv un deficit extern ridicat, limitează răspunsul politic în eventualitatea unor macroşocuri, avertizează agenţia.

Fitch se aşteaptă ca economia să înregistreze o creştere de 7,2% în 2021, înainte de a se modera la o medie de 4,5% în 2022-2023. PIB-ul a depăşit deja nivelul din 2019 în primul trimestru din 2021, în urma redresării solide a cererii interne şi a rezilienţei economiei faţă de evoluţia pandemiei. Perturbările în lanţurile de aprovizionare (în special în sectorul auto) şi impactul costurilor mai ridicate cu energia ar putea afecta creşterea pe termen scurt.

Ca şi în alte ţări din regiune, sporirea presiunilor inflaţioniste devine din ce mai mult o provocare politică cheie. În septembrie, rata inflaţiei a urcat la 6,3%, comparativ cu limita superioară a ţintei BNR (2,5% +/-1pp), iar noi ajustări ale preţurilor energiei şi alimentelor vor face probabil ca inflaţia să depăşească 7% până la finalul anului (cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani).

BNR a majorat dobânda în octombrie la 1,5% şi este probabilă o nouă înăsprire a politicii monetare. Aceasta, combinată cu caracterul sezonier al costurilor cu energia, ar trebui să ducă la reducerea presiunilor inflaţioniste din trimestrul doi din 2022, dar o înăsprire a pieţei forţei de muncă ar putea duce la salarii şi preţuri mai ridicate.

Scenarii

Ratingul României ar putea fi revizuit în scădere în urma unei deteriorări a credibilităţii politice care ar duce, de exemplu, la o creştere a datoriei publice mai rapidă decât s-a estimat, ar reduce flexibilitatea financiară sau ar spori riscurile la adresa stabilităţii macroeconomice. Pe plan extern, o deteriorare susţinută a balanţei de plăţi ar putea duce la înrăutăţirea ratingului României.

Ratingul României ar putea fi revizuit în creştere în urma îmbunătăţirii încrederii în strategia fiscală a Guvernului, care ar duce la atenuarea deficitului fiscal şi la stabilizarea datoriei publice ca procent din PIB pe termen mediu. Pe plan extern, o reducere a vulnerabilităţilor externe, de exemplu, printr-o îmbunătăţire susţinută a indicilor datoriei externe, ar putea duce la revizuirea în creştere a ratingului României.

Reamintim, că Agenția Moody’s a menținut rating-ul suveran al României la Baa3, dar a îmbunătățit perspectiva, de la negativă la stabilă, pe fondul premiselor favorabile pentru ritmul de creștere economică și pentru procesul de consolidare fiscal-bugetară pe termen mediu. În scenariul Moodys, PIB-ul ar putea crește cu ritmuri anuale de 7% în 2021, 4,6% în 2022, 4,1% în 2023 și 3,6% în 2024. Pentru raportul deficit bugetar/PIB entitatea prognozează niveluri de 8,2% în 2021, 6,8% în 2022, 5,6% în 2023 și 4,5% în 2024. De asemenea și Agenția S&P a menținut rating-ul României la BBB-, cu perspectiva stabilă, în contextul premiselor de accelerare a reformelor structurale, pe fondul implementării programului Next Generation.

Editor BankingNews

Editor al publicaţiei online www.bankingnews.ro. A participat activ nu numai în managementul şi dezvoltarea proiectului, ci a adoptat şi o implicare directă în activitatea editorială, fiind atrasă de munca redacţională. A descoperit pasiunea pentru jurnalism atunci când a făcut parte din echipa care a lansat portalul www.ghiseulbancar.ro. Așa că îşi asumă rolul de editor, alcătuind, de cele mai multe ori, materiale de analiză.

Leave a Reply

  • (not be published)