La finele lui decembrie 2016 existau 6.400 de notificări de dare în plată ce reprezentau, cumulat, 1,8 miliarde de lei, a spus Florian Neagu, director general adjunct al Direcției de Stabilitate din Banca Națională a Romaniei, în cadrul seminarului „Implicațiile legii dării în plată după decizia CCR. Colocviu aplicat și explicat”,  organizat astăzi de Institutul Bancar Român.

Este mult mai puțin fata de estimările inițiale ale BNR. Potrivit calculelor Băncii Centrale, limita extremă a debitorilor care ar putea apela la darea în plată este de 300.000 de persoane, potrivit prevederilor actuale ale legii. Valoarea cumulată a acestor credite este de 42 – 43 miliarde de lei. Asta înseamnă că, până acum doar 2% din masa critică de debitori au dat în plată, a precizat Florian Neagu.

De altfel, reprezentantul BNR a atras atenția că numărul de notificări de dare în plată a scăzut de la circa 1.000 pe lună, imediat după intrarea în vigoare a legii, la 100 -150 de notificări pe lună, în prezent.

„La începutul anului trecut, pe baza formei inițiale a dării în plată a reieșit, din analizele BNR, că riscul este semnificativ. În a doua parte a lui 2016, aveam deja o lege a dării în plată mai blândă în Monitorul Oficial și o decizie a Curții Constituționale. Din analiza din acea perioadă a BNR a reieșit că riscul se menține, dar intensitatea s-a diminuat sensibil”, a mai declarat Florian Neagu.

Intensitatea legii, diminuată prin condițiile impuse de legiuitor și prin decizia CCR

„Întrebarea care se pune este ce factori au condus la diminuarea intensității. În primul rând, s-a reușit impunerea unui plafon maxim pentru creditele eligibile, pentru că altfel era greu de justificat caracterul social, s-a reușit scoaterea terenurilor de sub incidența legii precum și a creditelor date prin „Prima casă”, care au acum un sold de circa 33 de miliarde de lei. Pe lângă acestea, BNR venise și cu alte propuneri, cum ar fi introducerea unui grad de îndatorare minim pentru ca debitorul să fie eligibil, situat la 65% din venitul eligibil”, a mai comentat directorul din BNR.

„Un al doilea factor care a diminuat riscurile a fost sentința Curții Constituționale a României, care a stabilit practic că doar scăderea valorii bunurilor imobile nu este un motiv pentru a da în plată. CCR a mai spus că nu este vorba de un proces automat, ci judecătorul trebuie să se pronunțe de la caz la caz dacă e vorba de impreviziune. Asta înseamnă că, apelând la instituția judecătoriei, procesele de dare în plată se vor întinde pe o perioadă mai lungă de timp, iar pierderile băncilor nu vor f imediate”, a mai spus Neagu.

Prin introducerea criteriului impreviziunii, CCR a decis ca măsuri de acest gen, ca darea în plată, să fie pentru cei care nu mai pot să plătească și nu pentru cei care nu mai vor să plătească, a completat acesta.

Ce lecții trebuie să învățăm după darea în plată

Florian Neagu a comentat și cu privire la lecțiile pe care societatea le-a avut de învățat în urma procesului de instituire a actului normativ privind darea în plată. „A încerca să promovezi măsuri pentru a menține un echilibru în balanța de putere dintre creditori și debitori este o soluție normală. Trebuie însă să avem în vedere trei principii de bază. Primul ar fi acela că măsurile trebuie țintite spre cei care chiar au nevoie. În al doilea rând, trebuie umărită o împărțire adecvată a poverii (costurilor). În al treilea rând: măsurile trebuie să evite hazardul moral: să nu creăm așteptări neadecvate pentru viitor  – că dacă vor fi probleme la plată, cineva va ajusta aceste poveri”, a conchis oficialul BNR.

Publicatia online www.bankingnews.ro este cea mai completa sursa de informatii financiar-bancare, fiind structurata pe doua componente distincte, ambele avand acelasi rol: informarea exacta a publicului larg cu privire la produsele si serviciile financiar-bancare disponibile pe piata romaneasca de profil.

Leave a Reply

  • (not be published)