Creșterea costului vieții a fost etichetată drept cea mai presantă îngrijorare în următorii doi ani, urmată de dezastrele naturale și „confruntarea geoeconomică” – sau război, potrivit Raportului privind riscurile globale pe 2023 al Forumului Economic Mondial.

Lista riscurilor pe termen scurt s-a schimbat față de ultimul raport, emis în ianuarie 2022, în urma invadării Ucrainei de către Rusia și a impactului pe care acesta l-a avut asupra prețurilor la energie și alimente.

Pe un orizont de zece ani, amenințările de mediu domină primele patru poziții, în frunte cu „Eșecul de a atenua schimbările climatice”.

Criza costului vieţii, o consecinţă a inflaţiei agravată de războiul din Ucraina şi redeschiderea economiei după pandemia de Covid, este cel mai mare risc mondial pentru următorii doi ani, arată un sondaj publicat miercuri de Forumul Economic Mondial.

“Conflictele şi tensiunile geo-economice au declanşat o serie de riscuri planetare profund interconectate”, se arată în studiul “Global Risks Report”, publicat de Forumul Economic Mondial pe baza unui sondaj efectuat în rândul a 1.200 de experţi şi decidenţi din întreaga lume.

Aceste riscuri includ “presiuni asupra aprovizionării cu energie şi alimente, care ar putea persista în următorii doi ani şi creşteri puternice ale costului vieţii şi serviciului datoriei”, adaugă autorii studiului.

Experții sunt, îngrijorați și de amenințarea tot mai mare a criminalității cibernetice, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

„Peisajul riscurilor pe termen scurt este dominat de energie, hrană, datorii și dezastre”, a declarat directorul general al WEF, Saadia Zahidi, în cel de-al 18-lea Raport global privind riscurile. „În acest amestec deja toxic de riscuri globale cunoscute și în creștere, un nou eveniment șoc, de la un nou conflict militar la un nou virus, ar putea deveni de necontrolat”.

De asemenea, creşterea cheltuielilor cu apărarea ar putea reduce sprijinul pentru gospodăriile vulnerabile, lăsând unele ţări “într-o situaţie de criză permanentă” şi ar amâna acţiunile urgente pentru contractarea schimbărilor climatice şi pierderii biodiversităţii.

 

Într-un peisaj global dominat de riscuri, WEF introduce trei intervale de timp pentru înțelegerea riscurilor globale:
1) crizele actuale (riscuri globale care se desfășoară deja),
2) riscuril severe în următorii  doi ani,
3) riscuri care probabil să fie cele mai severe în 10 ani.

TOP 5 riscuri în 2023

Sondajul global de percepție a riscurilor 2022-2023 (GRPS) „Criza aprovizionării cu energie”; “Criza costul de trai”; „Inflația în creștere”; „Criza aprovizionării cu alimente” și „Atacurile cibernetice asupra infrastructurii critice” sunt primele 5 riscuri de top pentru 2023 cu cel mai mari impact potențial la scară globală (Figura 1.1).

Câteva din concluziile cheie ale raportului

Cum spuneam, următorul deceniu va fi caracterizat de crizele de mediu și societale, determinate de tendințele geopolitice și cele economice.

Pe măsură ce se încheie o eră economică, următoarea va aduce mai multe riscuri de stagnare, divergență si suferință, este una dintre concluzii.

Efectele economice ale COVID-19 și războiul în Ucraina au dus la o inflație vertiginoasă, o alertă de normalizarea rapidă a politicilor monetare, a început o eră cu creșteri reduse în economie și investiții tot mai mici. Guvernele și băncile centrale s-ar putea confrunta cu  presiuni inflaționiste persistente în următorii doi ani, din cauza riscului potențial de prelungire a războiului din Ucraina care vor favoriza continuarea blocajelelor și stimulează decuplarea de la lanțul de aprovizionare.

Riscurile pentru mediul economic sunt mari, arată analiza. O calibrare greșită între politicile monetare și cele fiscale va crește probabilitatea şocurilor de lichiditate, semnalând o recesiune economică prelungită și o criză a datoriilor la nivel global. Inflația determinată de oferta scăzută ar putea duce la stagflație, iar consecințele socio-economice ar putea fi severe, se precizează in raport.

Totodată, raportul WEF arată că fragmentarea economică globală, tensiunile geopolitice și restructurarea ar putea contribui la criza generalizată a datoriilor în următorii 10 ani.

Chiar dacă unele economii beneficiază de o situație economică mai blândă, sfârşitul erei ratelor scăzute ale dobânzilor va aduce ramificații semnificative pentru guverne, companii și persoane fizice. Efectele secundare vor fi resimțite acut de către cele mai vulnerabile părți ale societății și cele mai fragile state, contribuind la creșterea sărăciei, foametei, violentelor, protestelor, instabilitate politică și chiar prăbușirea unor state.

Analiza punctează că va rezulta o nouă epoca economică plină de divergențe între ţările bogate şi cele sărace şi unde apare primul regres în dezvoltarea umană, după decenii de prosperitate si evoluție.

Crizele alimentare, cele de combustibili și costurile mari ale vietii vor exacerba vulnerabilitățile societății în timp ce scaderea  investiţiilor în dezvoltarea umană erodează viitorul, arată analiza.

Guvernele vor continua să se confrunte cu o situație periculoasă și vor trebui să obțină un echilibru între protejarea cetăţenilor aflați în criza costului vieţii fără a include inflația – datoria privind costurile de întreținere pe măsură ce veniturile scad și mai ales tranziția urgentă la noi sisteme energetice. La toate acestea se adaugă mediu geopolitic instabil.

Presiunile economice vor eroda câștigurile realizate de gospodăriile cu venituri medii, stimulând nemulțumirea, polarizare politică și vor solicita o intensificare a protecției sociale în țări din întreaga lume.

Mai mult, războiul economic devine normă, cu ciocniri tot mai dese între puterile globale și alte state, în următorii doi ani. Politicile economice vor fi folosite defensiv, pentru a construi autosuficiență și suveranitate față de puterile rivale.

AICI poți analiza raportul complet

Editor BankingNews

Editor al publicaţiei online www.bankingnews.ro. A participat activ nu numai în managementul şi dezvoltarea proiectului, ci a adoptat şi o implicare directă în activitatea editorială, fiind atrasă de munca redacţională. A descoperit pasiunea pentru jurnalism atunci când a făcut parte din echipa care a lansat portalul www.ghiseulbancar.ro. Așa că îşi asumă rolul de editor, alcătuind, de cele mai multe ori, materiale de analiză.

Leave a Reply

  • (not be published)