O noua incercare a bancilor elvetiene de a slabi propria moneda ar putea usura si viata romanilor cu credite in franci elvetieni. Doua mari banci din tara cantoanelor si-au anuntat clientii principali ca incepand de luni nu le va mai plati dobanda pentru depozite, ci ei vor plati bancii pentru ca isi tin banii in cont. Vestea a facut ca francul sa scada fata de celelalte valute.

Romanii cu credite in franci cumpara de multa vreme moneda elvetiana cu 3,80 lei, aproape dublu fata de cursul la care au luat imprumutul in urma cu 4-5 ani.

O veste buna pentru ei vine de la Zurich, unde doua mari banci au anuntat ca vor aplica dobanzi negative, de -1%, pentru depozitele mari. Asta inseamna ca un mare investitor care depune 100 de milioane de franci, va primi mai putin cu un milion, adica 99 de milioane.

“A fost un mesaj un mesaj direct si foarte puternic adresat de Credit Suisse de genul: Francii dvs. nu mai sunt acceptati la Credit Susisse, va rugam sa ii convertiti in euro. Va multumesc, la revedere! Foarte probabil decizia a fost luata la cererea Bancii Nationale a Elvetiei”, a declarat Cristian Cochintu.

“Banca centrala a Elvetiei da prin aceste banci fanion semnale cum ca politica monetara incearca sa reduca drastic apetitul pentru francul elvetian. Francul elvetian este prea puternic pentru ce si-ar dori banca centrala”, a declarat Claudiu Cazacu.

Moneda elvetiana nu se mai misca de la nivelul de 1,20 franci pentru un euro, dar anuntul celor doua banci s-a simtit imediat.

Intra in scena teoria celor doi de daca. Daca previziunile analistilor se vor adeveri si daca leul va ramane constant, atunci cursul va scadea cu 10 bani, adica o economie de 50 de lei la o rata de 500 de franci.  Romanii cu credite in franci ar putea castiga si din scaderea dobanzilor la credite, care sunt legate de dobanda internationala pentru aceasta moneda si care ar putea cobora si ea sub zero la suta.

 

Sursa: Stirile PROTV

Publicatia online www.bankingnews.ro este cea mai completa sursa de informatii financiar-bancare, fiind structurata pe doua componente distincte, ambele avand acelasi rol: informarea exacta a publicului larg cu privire la produsele si serviciile financiar-bancare disponibile pe piata romaneasca de profil.

Leave a Reply

  • (not be published)