Tranzacțiile frauduloase ce implică cardurile din zona euro sunt în scădere cu 0,4%, ajungând la tranzacții în valoare de 1,8 miliarde de euro în 2016. Fraudarea cardurilor la bancomat înregistrează cea mai mare scădere – 12,4% în aceeași perioadă, potrivit unui raportul al Băncii Central Europene (BCE).

Publicat în 1 octombrie 2018, raportul este deja la a cincea apariție și analizează evoluția fraudelor legate de schemele de plată a cardurilor (CPS) în zona unică de plăți în zona euro (SEPA) și acoperă aproape întreaga piață a cardurilor.

Potrivit BCE, acesta oferă o imagine de ansamblu asupra evoluției fraudei cu privire la plățile cu card în perioada 2012- 2016 și poate fi consultat integral pe pagina BCE.

În timp ce fraudele de la ATM și POS s-au diminuat substanțial (și într-un ritm ridicat între 2012 și 2016), deoarece mai multe țări din afara SEPA au migrat spre EMV, frauda CNP a cunoscut o ușoară creștere în 2016.

Valoarea totală a tranzacțiilor frauduloase efectuate cu ajutorul cardurilor emise în cadrul SEPA și achiziționate la nivel mondial sa ridicat la 1,8 miliarde EUR în 2016 – o scădere de 0,4% față de 2015. În termeni relativi, adică ca procent din valoarea totală a tranzacțiilor, scăderea este de 0,001 puncte procentuale până la 0,041% în 2016, în scădere de la 0,042% în 2015.

În ceea ce privește compoziția fraudei cu carduri în 2016, 73% din valoarea fraudelor cu carduri a rezultat din plățile efectuate prin card-non-prezent (CNP), adică plăți pe internet, poștă sau telefon, 19% terminale de vânzare (POS) și 8% din tranzacții la bancomate (ATM-uri).

Cea mai mare scădere a nivelului de fraudă a avut loc în cazul fraudelor de la ATM-uri, cu o scădere cu 12,4%, în timp ce fraudele comise la terminalele POS au scăzut cu 3,0%.

Nivelul scăzut al fraudei de la bancomate se datorează, în principal, unei scăderi substanțiale a fraudării cardurilor contrafăcute și prin utilizarea cardurilor pierdute sau furate. Frauda cu carduri pierdute și furate a reprezentat 47% din valoarea fraudelor la ATM-uri și terminale POS, în timp ce fraudele cu carduri contrafăcute au reprezentat 43%.

Pentru cardurile de credit, fraudarea CNP a reprezentat cel mai frecvent tip de fraudă în 2016, reprezentând 76% din valoarea totală, urmată de fraudă la terminalele POS (20%) și ATM-uri (4%). Pentru cardurile de debit, frauda CNP a fost, de asemenea, cel mai frecvent tip, reprezentând 71% din valoarea totală a fraudelor pentru aceste carduri, urmată de frauda POS și ATM, care au reprezentat 19% și, respectiv, 10%.

Pe scurt, în 2016, valoarea totală a fraudelor cu carduri a scăzut. Frauda care implică cardurile emise în cadrul SEPA a crescut pentru tranzacțiile CNP și a scăzut în celelalte canale de tranzacționare. În 2016, frauda CNP a reprezentat 73% din totalul pierderilor de fraudă generate de cardurile emise în cadrul SEPA, comparativ cu 71% în 2015.

În plus, spre deosebire de anul 2015, frauda la ATM-uri și terminale POS a scăzut în 2016 după finalizarea imediată a migrării la standardul EMV în cadrul SEPA.

Majoritatea țărilor cu piețe importante de carduri (definite ca țări cu volume și valori mari ale tranzacțiilor cu carduri pe cap de locuitor) au înregistrat rate ridicate de fraudă. Frauda CNP a fost de obicei cel mai frecvent tip de fraudă care implică carduri emise pe aceste piețe. În schimb, țările cu utilizare limitată a cărților au avut niveluri relativ scăzute de fraudă.

Fraudele variază considerabil în statele UE în 2016. România, în top cele mai scăzute rate de fraudă din UE
În 2016, ratele de fraudă în țări precum Danemarca, Marea Britanie și Franța au fost cele mai ridicate, potrivit raportului BCE. În România, Ungaria, Grecia, Lituania și Polonia au fost cele mai scăzute.

bce bun

 

 

Comparativ cu anul 2012, frauda ca pondere din valoarea totală a tranzacțiilor a crescut pentru majoritatea statelor membre ale UE. Treisprezece țări au înregistrat creșteri mai mari decât creșterea medie înregistrată în SEPA, care a fost de aproximativ 7,86%.

România, în TOP

Rata de creștere a valorii fraudelor ca procent din valoarea totală a tranzacțiilor pentru cardurile emise într-o anumită țară sau o zonă, timp de cinci ani (2012-2016)

bce bun 2

 

Editor BankingNews

Editor al publicaţiei online www.bankingnews.ro. A participat activ nu numai în managementul şi dezvoltarea proiectului, ci a adoptat şi o implicare directă în activitatea editorială, fiind atrasă de munca redacţională. A descoperit pasiunea pentru jurnalism atunci când a făcut parte din echipa care a lansat portalul www.ghiseulbancar.ro. Așa că îşi asumă rolul de editor, alcătuind, de cele mai multe ori, materiale de analiză.

Leave a Reply

  • (not be published)