Bancile din Grecia ar putea mentine timp de cateva luni restrictiile asupra retragerilor de numerar, pana cand vor sosi fonduri din Europa si institutiile sunt restructurate, au declarat pentru Reuters oficiali de la Ministerul de Finante, potrivit Agerpres. Bancile grecesti, inchise din 29 iunie din cauza retragerilor masive, si-au redeschis portile cu aproape o luna mai tarziu, pe 20 iulie, dar au ramas in vigoare, cu unele relaxari, restrictiile asupra miscarilor de capital. Limita maxima a fondurilor care pot fi retrase de la banci este fixata la 420 de euro pe saptamana, in loc de 60 de euro pe zi pana in prezent, pentru a evita formarea de cozi la ATM-uri.

Reabilitarea sectorului bancar elen reprezinta o problema dificila, se arata in analiza Reuters. Printre optiuni ar fi preluarea unei participatii in banci de catre fondul de salvare al zonei euro (ESM), asumarea de pierderi de catre detinatorii de bonduri si chiar de cei cu depozite de peste 100.000 de euro sau adaugarea notei de plata pentru restructurarea bancilor la datoria deja imensa a Greciei.

Raspunsul ar putea determina intarzierea negocierilor dintre Atena si creditorii internationali, care urmau sa fie finalizate luna viitoare. Cu cat trece mai mult timp, cu atat mai critica devine situatia bancilor. Din cauza limitarii fondurilor care pot fi retrase de la bancomate, economia este afectata iar cei care au imprumuturi le achita cu greutate.

“Bancile sunt paralizate iar situatia economiei se inrautateste, creste semnificativ nivelul imprumuturilor neperformante”, a declarat unul din oficiali.

Autoritatile elene au atenuat unele restrictii asupra miscarilor de capital, permitand oamenilor de afaceri sa faca plati peste hotare si relaxand reglementarile privind suma de bani pe care grecii o pot detine in timpul calatoriilor in afara tarii. Acum grecii pot calatori in strainatate avand asupra lor 2.000 de euro (2.193 de dolari), fata de 1.000 de euro conform precedentelor restrictii. De asemenea companiile pot retrage din banci pana la 50.000 de euro pe zi, a anuntat Ministerul de Finante de la Atena.
“In ultima instanta, poti ridica restrictiile asupra retragerilor de numerar numai cand bancile sunt suficient capitalizate”, a afirmat guvernatorul Bancii Centrale a Germaniei, Jens Weidmann.

Una din conditiile impuse Greciei de creditori in schimbul celui de-al treilea pachet de asistenta financiara este infiintarea unui Fond de privatizare, de 50 de miliarde de euro (54,8 miliarde de dolari). Fondul va fi utilizat pentru recapitalizarea bancilor elene (aproximativ 25 de miliarde de euro) iar banii ramasi vor fi reinvestiti in Grecia de Guvernul de la Atena si vor fi folositi pentru reducerea datoriei. Fondul va fi supervizat de autoritatile europene.
Anul trecut, trei banci grecesti prezente si pe piata din Romania – National Bank of Greece (NBG), Eurobank si Piraeus Bank – nu au trecut testele de stres derulate de Banca Centrala Europeana. Doar Alpha Bank a indeplinit cerintele referitoare la mentinerea un capital core Tier 1 de cel putin 8% in cel mai probabil scenariu economic pentru urmatorii trei ani si un capital de cel putin 5,5%, potrivit unui scenariu advers. Testele BCE au indicat faptul ca Alpha Bank ar avea un capital core Tier 1 de 13,8% in cel mai probabil scenariu economic pentru urmatorii trei ani si un capital de 8,1% potrivit unui scenariu advers.
Acum situatia creditorilor eleni s-a inrautatit. “Vrem, daca este posibil, sa avem la dispozitie o suma initiala pentru necesitatile urgente ale bancilor, in valoare de aproximativ zece miliarde de euro”, sustine unul dintre oficiali.
O alta varianta analizata ar fi impunerea unor pierderi celor care detin la banci depozite de peste 100.000 de euro sau detinatorilor de bonduri. In 2013, reprezentantii FMI, UE, BCE au acceptat sa acorde Ciprului un pachet de asistenta financiara de 10 miliarde de euro, in schimbul unui plan de masuri economice si al restructurarii drastice a sectorului sau financiar. In schimbul asistentei financiare, Cipru a acceptat sa inchida a doua mare banca locala, Laiki Bank, si, de asemenea, sa impuna pierderi deponentilor la Bank of Cyprus, cea mai mare banca cipriota.
In principalele bancile elene exista peste 20 de miliarde de euro in depozite de peste 100.000 de euro, in timp ce bondurile emise de banci se ridica la aproximativ trei miliarde de euro. Impunerea unor pierderi ar fi o decizie controversata deoarece majoritatea depozitelor de peste 100.000 de euro sunt detinute in principal de companii mici din Grecia si nu de cetateni bogati.
“Aici nu este ca in Cipru, unde puteam spune ca e vorba doar de oligarhi rusi. Este chiar comunitatea care ar urma sa salveze Grecia, si anume companiile. Vom sfarsi prin a-i lasa fara banii lor”, a avertizat un avocat specializat pe proceduri de insolventa. Conform oficialilor din zona euro, una din optiuni ar fi recapitalizarea directa a bancilor elene prin intermediul fondului de salvare al zonei euro (ESM), care ar obtine participatii in banci si un control mai strans asupra acestora.

Cele patru mari banci grecesti (National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank si Eurobank) sunt prezente si pe piata din Romania.

Publicatia online www.bankingnews.ro este cea mai completa sursa de informatii financiar-bancare, fiind structurata pe doua componente distincte, ambele avand acelasi rol: informarea exacta a publicului larg cu privire la produsele si serviciile financiar-bancare disponibile pe piata romaneasca de profil.

Leave a Reply

  • (not be published)