Legea privind procedura insolventei persoanelor fizice nr. 151/2015 reprezinta un cadru de reglementare echilibrat care impacteaza societatea sub toate aspectele sale. Pilonii care guverneaza acest cadru legal sunt sprijinirea iesirii din starea de insolventa a debitorului de buna credinta prin acordarea unei sanse de redresare a situatiei financiare a acestuia si totodata  maximizarea printr-o procedura colectiva a gradului de recuperare a creantelor.

Industria bancara romaneasca a înteles necesitatea implementarii unei legi a insolventei persoanelor fizice, chiar daca aceasta va induce costuri suplimentare sistemului bancar.

Ne aflam astazi la începutul unei perioade de sase luni, pana la intrarea în vigoare a legii, perioada în care fiecare dintre participantii la aceasta procedura trebuie sa depuna eforturi pentru a asigura coerenta si eficienta punerii ei în aplicare. Institutiile publice carora le revin atributii în aplicarea legii trebuie sa se organizeze pentru a asigura deopotriva desfasurarea procedurii, cat si informarea corespunzatoare a debitorilor. În aceeasi masura, creditorii sunt nevoiti sa depuna diligentele necesare pentru a sustine operational participarea în procedura. La randul lor, debitorii vor trebui sa se informeze în mod corespunzator pentru a utiliza în mod corect procedura în concordanta cu intentia legiuitorului.

Pot avea acces la procedura prevazuta de lege debitorii care au datorii scadente în valoare de cel putin 15 salarii minime pe economie si care îsi dovedesc buna credinta cu ajutorul informatiilor si documentelor necesare în sustinerea cererii de deschidere a procedurii.

Un minus al acestei reglementari este, în opinia noastra, acela ca legea nu prevede si o valoare maxima a datoriilor scadente ale debitorului necesara pentru a putea fi introdusa cererea de deschidere a procedurii insolventei. Lipsa acestui plafon maxim ar putea permite  accesul în procedura a unor debitori pentru datorii care prin cuantumul lor intra în zona unor investitii sau finantarea unor afaceri în mod direct sau indirect, excedand limitele unor împrumuturi obisnuite ale unei familii, pentru gestionarea unor nevoi gospodaresti.

Organele care aplica procedura de insolventa sunt Comisia de insolventa, administratorul procedurii, instantele judecatoresti si lichidatorul.

Comisia de insolventa este alcatuita din cate un reprezentant al Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorului, Ministerului Finantelor Publice si Ministerului Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice.

În privinta administratorului/lichidatorului, pot avea aceasta calitate practicienii în insolventa, executorii judecatoresti, avocatii si notarii publici înscrisi în Lista administratorilor procedurii si lichidatorilor pentru procedura insolventei persoanelor fizice.

Formele procedurii de insolventa reglementate de lege sunt procedura de insolventa pe baza de plan de rambursare a datoriilor, procedura de insolventa prin lichidare de active si procedura simplificata de insolventa.

Procedura de insolventa pe baza de plan de rambursare a datoriilor reprezinta o sansa acordata de lege debitorului de buna credinta, în sensul redresarii situatiei sale financiare prin intermediul unui plan de rambursare a datoriilor, care se întinde pe o perioada de 5 ani, cu  posibilitatea de prelungire cu un 1 an, cu acordul creditorilor si debitorului. Procedura se desfasoara sub controlul Comisiei de insolventa. Actele de procedura ale Comisiei de insolventa pot fi atacate la instanta de judecata competenta de catre partile interesate.

Procedura de insolventa prin lichidare de active este o procedura de valorificare colectiva a bunurilor si/sau veniturilor urmaribile ale debitorului. Aceasta procedura este de competenta instantei de judecata.

Dupa închiderea procedurii de lichidare, debitorii intra în procedura post-lichidare, în supravegherea lichidatorului sub controlul comisiei de insolventa, pe o perioada care poate varia între 1 si 5 ani, în functie de gradul de recuperare a creantelor în conditiile legii. Pe perioada supravegherii, debitorul va continua sa faca plati catre creditori în proportia dintre veniturile urmaribile stabilite de instanta sau de comisia de insolventa. Procedura de post-lichidare este urmata de eliberarea de datorii reziduale, in conditiile legii.

Procedura simplificata de insolventa este aplicabila debitorilor cu un cuantum total al datoriilor scadente de cel mult 10 salarii minime pe economie care nu detin bunuri sau venituri urmaribile si care au varsta standard de pensionare sau care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca. În mod similar, si în cadul acestei proceduri, debitorul poate obtine eliberarea de datoriile reziduale, în conditiile legii. Controlul procedurii se realizeaza de catre Comisia de insolventa, cu controlul judiciar al instantei, la solicitarea oricareia dintre parti.

În mod just, legiuitorul prevede obligativitatea desfasurarii unor demersuri prealabile, de renegociere extrajudiciara a datoriilor între debitor si creditori. Nu de putine ori, ezitand sa initieze un dialog cu creditorii, debitorii nu au reusit sa gaseasca solutii pentru iesirea din impasul financiar. Creditorii si debitorii sunt încurajati sa manifeste deschidere în vederea identificarii unor solutii oneste, evitand astfel punerea în miscare a unui mecanism complex si costisitor necesar desfasurarii procedurii, cu impact asupra bugetului de stat.

Revenind la aspectele esentiale în obtinerea unei implementari coerente, apreciem ca avand  o deosebita importanta informarea adecvata a debitorilor cu privire la toate drepturile si obligatiile lor,  precum si la potentialele sanctiuni si interdictii ce le pot fi aplicate acestora.

Trebuie înteles ca mecanismul reglementat de lege nu reprezinta un instrument care poate fi abuzat în scopul eliberarii de datorii, în orice conditii.

Pe întreaga perioada de desfasurare a procedurii, debitorilor le revin o serie de obligatii, cum ar fi sa efectueze plati catre creditori, sa întocmeasca rapoarte trimestriale, sa desfasoare activitati producatoare de venituri  sau sa caute un loc de munca mai bine remunerat, potrivit abilitatilor si pregatirii profesionale, sa participe la cursuri de educatie financiara etc.

Debitorii vor putea face doar cheltuieli pentru satisfacerea unui nivel de trai rezonabil, sub supravegherea administratorului procedurii/lichidatorului. Legiuitorul a reglementat ca pana la intrarea în vigoare a legii sa fie elaborate normele metodologice de aplicare, în cuprinsul carora vor fi prevazute criteriile pentru stabilirea nivelului de trai rezonabil al debitorului.

Pe durata desfasurarii procedurii, debitorul nu poate contracta noi împrumuturi, decat cu acordul Comisiei de insolventa/instantei si numai pentru rezolvarea unor situatii grave si urgente de pericol pentru viata sau sanatatea sa ori a persoane aflate în întretinerea sa.

Totodata, legea reglementeaza posibilitatea creditorilor ca în anumite conditii sa solicite instantei anularea unor acte sau operatiuni frauduloase ale debitorului pentru restituirea bunurilor transferate ori a valorii altor prestatii executate.

Pentru o buna întelegere a impactului reglementarii trebuie retinut faptul ca în prezent, numarul persoanelor fizice cu restante la plata creantelor bancare este de aproximativ 700.000, potrivit datelor centralizate de Biroul de Credit si publicate de Banca Nationala a Romaniei în luna aprilie 2015.

Avand în vedere acest numar al debitorilor ce se confrunta cu dificultati financiare credem ca este foarte important modul în care fiecare dintre partile implicate îsi va îndeplini rolul conferit de lege  în cadrul procedurii.

Din punctul de vedere al comunitatii bancare exista disponibilitatea sa se depuna diligentele necesare pentru atingerea scopului legii, astfel cum este acesta definit în cuprinsul principiilor reglementate în text.

Comentariu realizat de

Monica Zamfir – Manager recuperare creante ING Bank
Luminita Malanciuc – Expert juridic Asociatia Romana a Bancilor

Editor BankingNews

Project Manager & Editor al publicaţiei online www.BankingNews.ro. Are o experienţă vastă, de peste 20 de ani, în domeniul mass-media. A ocupat, de-a lungul timpului, rolul de editor şi/sau funcţii de conducere în cadrul redacţiilor unor ziare şi reviste, precum "Cronica Română", "România Liberă", "Curierul Naţional", "Independent", "Agenda Construcţiilor" etc. Se simte bine în mediul virtual, unde a dezvoltat numeroase proiecte, fiind fondator sau co-fondator al www.ghiseulbancar.ro, www.banisiafaceri.ro, www.bankingjobs.ro şi www.cafeneauabancara.ro.

Leave a Reply

  • (not be published)