Banca Naţională a României nu doreşte o stimulare a creditării spre zona exuberanţei raţionale, o creştere rapidă a creditării care să se termine în explozia creditelor neperformante, a declarat, miercuri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la seminarul cu tema “Obiectiv: Creşterea intermedierii financiare”.

“Am organizat pentru astăzi un seminar-dezbatere pe o temă care, de mult timp, ne preocupă pe toți: cum să creștem sănătos intermedierea financiară, respectiv să avem creșterea creditului neguvernamental cu o rată superioară creșterii economice. Deși nu este în titlul seminarului, folosesc intenționat sintagma „creștere sănătoasă” pentru a preciza de la început că nu dorim orice creștere a creditului. Nu propunem o stimulare a creditării spre zona „exuberanței iraționale” (ca să folosesc cuvintele lui Alan Greenspan) care să se termine în explozia creditelor neperformante, acuze vehemente adresate băncilor pentru comportament înșelător, pierderea încrederii între bancă și client și mulți, mulți pași înapoi în ceea ce privește intermedierea. Am trăit acest coșmar și nu vrem să îl repetăm.

Pentru a găsi răspunsuri adecvate la această provocare, apelăm mai întâi la dialog: între părțile interesate, între bănci și clienți, între autorități și clienți, între instituții și media, între diferite părți care reprezintă opinia publică. Deocamdată nu prezentăm concluzii ci perspective, idei, probleme, soluții în dezbatere în vederea elaborării în lunile următoare a unui raport care abordează această problemă extrem de importantă.

La BNR am format un grup de lucru, condus de fostul viceguvernator Eugen Dijmărescu, care încearcă să pună cap la cap o serie de propuneri din diferite domenii – educaționale, legislative, administrative, tehnologice – care să ne permită să răspundem concret la chestiunea plafonării intermedierii financiare din ultimii ani. Acest grup de lucru a cooperat cu Asociația Română a Băncilor și astfel s-a născut, pentru început, acest seminar-dezbatere. Invităm în continuare, alături de noi, reprezentanți ai Guvernului, ai Parlamentului, ai Fondului Național pentru IMM și ai altor instituții interesate pentru a lucra în cadrul acestui Task Force privind creșterea sănătoasă a intermedierii financiare, pentru ca economia reală să acceseze mai ușor credite în condiții avantajoase. Așadar suntem acum într-un proces deliberativ și nu concluziv”, a spus Guveratorul in cadrul intaliri cu presa.

Domnia sa a reamintit ca anul trecut a existat o usoara crestere care se datoreaza scaderii PIB-ului, insa cifra de 26,8% este cea mai mica din Europa (depinde la ce ne raportam).

“Intermedierea financiară a avut o evoluție oscilantă de-a lungul timpului. Odată cu dezvoltarea sectorului bancar și reducerea inflației după anul 2000, intermedierea a crescut spectaculos până la un maxim de cca 40% din PIB în anii 2008-2011, pentru ca, după ajustările impuse de criza financiară mondială să aibă o scădere semnificativă, ajungând la un minim de 25,3% în 2019. A reînceput să crească ușor la 26,8% în 2020, dar și ca urmare a scăderii produsului intern brut. Chiar dacă statistica nu surprinde particularități (pentru că nu arată și creditarea obținută direct de la băncile din străinătate sau pe cea furnizată de IFN-uri) această cifră este foarte scăzută și reprezintă o reală preocupare pentru toți specialiștii.

Ca veteran în domeniu îmi permit să vă amintesc câteva lucruri. În anii ’90 puneam mersul greoi al creditării pe seama resurselor interne insuficiente (economisire relativ scăzută) și a inflației ridicate, cu corolarul ei dobânzi înalte; de asemenea intrările de capitaluri străine erau anemice.

Isarescu: In 2008-2009 volumul creditului guvernamental era mai mare cu 50% decat baza interna (volumul depozitelor bancare). De accea a aparut si creditul in valuta, ca sa suplimenteze. Acum este 70 la 100. Avem cu 30% mai multe economisiri decat credite

În anii 2000, intrarea în UE ne-a forțat să liberalizăm total contul de capital și am trăit un adevărat “potop” de intrări de capitaluri străine, o explozie a creditului relativ ieftin în valută și creșterea pe această bază a intermedierii; nu a trecut mult timp și am dat vârtos cu capul de problemele perene pe care le aduce riscul valutar. Acum creditul în valută este mai bine reglementat, economisirea internă este mai mult decât suficientă (este cu 30% mai mare decât totalul creditului neguvernamental), iar inflația și dobânzile sunt la niveluri record scăzute din punct de vedere istoric. Dar creditarea merge încă destul de greu. Care sunt cauzele? Sunt băncile excesiv de prudente? Sunt reglementările prudențiale excesive? S-a deteriorat ireparabil relația bancă – client? Sunt câteva întrebări la care vom căuta răspunsuri în seminarul – dezbatere de astăzi.

El, seminarul de astăzi, este un reper de etapă și nu un demers final. Deocamdată este bine să eliminăm extremele care domină și intoxică o parte din discuțiile publice din ultima vreme. Apoi trebuie să punem în termeni corecți problema intermedierii și să facem pași împreună pentru a găsi diverse soluții la o problemă care ne vizează pe toți: banca centrală, sistem bancar, companii mari și mici, clienți, administratori, decidenți.

Editor BankingNews

Editor al publicaţiei online www.bankingnews.ro. A participat activ nu numai în managementul şi dezvoltarea proiectului, ci a adoptat şi o implicare directă în activitatea editorială, fiind atrasă de munca redacţională. A descoperit pasiunea pentru jurnalism atunci când a făcut parte din echipa care a lansat portalul www.ghiseulbancar.ro. Așa că îşi asumă rolul de editor, alcătuind, de cele mai multe ori, materiale de analiză.

Leave a Reply

  • (not be published)