Guvernul a decis schimbarea regulilor de insolvenţă şi are câteva modificări majore. Astăzi, Guvernul a adoptat, prin OUG, modificarea Legii insolvenței.

Una dintre noile reglemătări privind insolvenţa este de aceea ca autorităţile să poată cere mai repede falimentul dacă sumele de la firmele în insolvenţă nu pot fi recuperate altfel, menţionează ministrul Finanţelor.

Guvernul restricționeză insolvența companiilor, iar datoriile la stat se transformă în acțiuni. Analiștii vorbesc despre o naționalizare mascată

Teodorovici, după sedinta de guvern: datorii nerecuperabile în 2018 – 83,7 mld lei.

6.000 de firme sunt în procedura de insolvență. Solicitarea falimentului – solutionată în maximum 30 de zile, până acum nu era prevăzut un termen.

“Avem în vedere și recuperarea banilor publici”, a declarat ministrul finanţelor publice, Eugen Teodorovici.

“Se poate șterge din partea de creanțe până 50%. Statul poate converti aceste creanțe în acțiuni”.

“Statul tratează în mod egal mediul economic”, declară ministrul de finanțe, în conferința de presă susținută după ședința de guvern.

 

Una dintre cele mai importante modificări este că firmele nu îşi vor mai putea cere insovenţa dacă, la data deschiderii procedurii, mai mult de 50% dintre datorii sunt către stat, potrivit Legii adoptate.

Se urmăreşte astfel întărirea regulilor astfel încât să fie prevenită o eventuală insolvenţă doar pentru evitarea obligaţiilor bugetare. Chiar dacă numărul insolvenţelor a scăzut în prima jumătate a anului, tot avem aproape 4.200 de firme care au iniţiat această procedură, care au cauzat creditorilor pierderi totale de aproape 5 miliarde de lei, o creştere de 10%, potrivit unui studiu realizat de Coface.

În plus, numărul locurilor de muncă înregistrate de firmele insolvente în primul semestru al anului este în creştere cu peste o treime, asta însemnând un număr de aproape 26.000 de angajaţi.

Ministrul finanţelor publice, Eugen Teodorovici, anunţase, pe 12 august, că, până la finalul acestui an, va fi adoptată o Ordonanţă de Urgenţă prin care se va modifica legislaţia privind insolvenţa, deoarece poate aduce bani la bugetul de stat.

„Este o urgenţă (modificarea Legii Insolvenţei prin OUG – n.red.), deoarece poate să aducă, până la final de an, bani la buget”, a spus Teodorovici, într-o emisiune la Digi24.

Totuși, insolvența nu este o stratagemă a întreprinzătorilor care nu doresc să-și achite datoriile, după cum ține să inducă poziția guvernului.

Legislația insolvenței trebuie să asigure un echilibru între interesele creditorilor (cu asigurarea egalității lor de tratament), interesele debitorului/întreprinzătorului insolvent și interesul general.

Asociațiile de profil se plâng că nu au fost chemate pentru a acorda suport și anumite analize necesare, în vederea unei legi ce poate deservi intereselor tuturor.

Gabriel Biriș, despre modificările vizate de guvern

“Asa cum ne-au obisnuit, au facut asta fara consultari, in dispret total fata de lege. Proiectul de OUG a fost pus pe site-ul MF ieri la 10:30 iar Comisia de dialog social a fost convocata tot ieri, la 11:00 (n.r. 12 septembrie, 2018) pentru discutii pe margine proiectului… Asta da transparenta decizionala, stabilitate si predictibilitate!

Ce ma inrijoreaza cel mai mult este prevederea conform careia o companie nu isi mai poate cere insolventa daca statul este creditor cu mai mult de 50%.

Inainte sa explic de ce ma ingrijoreaza aceasta prevedere, vreau sa fac clar un lucru: nu consider ca actuala lege a insolventei este una perfecta, dimpotriva. Cred ca trebuie intarite drepturile (tuturor) creditorilor, nu cele ale debitorilor. O companie care nu isi achita datoriile (fie ele comerciale sau impozite) este precum un cancer in economie.

Ce ne facem insa cu companiile viabile, care au toate datoriile achitate la zi, dar la care vine fiscul si tranteste decizii de impunere aiurea, pe sume exorbitante care sunt contestate de contribuabilul de buna credinta? Le bagam direct in faliment?

Pentru ca exact asta se va intampla unei companii cu conturile blocate de ANAF, companie care nu poate sa isi plateasca furnizorii (falimente in lant?), care nu poate sa isi plateasca angajatii.

Azi, intr-o astfel de situatie, cand contribuabilul contesta decizia de impunere, acesta are 2 optiuni pentru a nu achita sumele stabilite de ANAF:
– scrisoare de garantie (de cele mai multe ori imposibil de obtinut datorita solvabilitatii/garantiilor limitate de care companiile romanesti dispun);
– suspendarea deciziei de impunere in instanta (dificil de obtinut, dar nu imposibil si, din fericire, din ce in ce mai frecvent).

Ca ultim resort, ramanea insolventa pana cand instantele se pronuntau asupra legalitatii sumelor stabilite prin decizie.

Acum, aceasta posibilitate dispare. Cu conturile blocate, firma va intra in faliment iar pana se judeca contestatia se alege praful si pulberea de afacerea omului, de locurile de munca, de tot…

Ce va face statul daca contribuabilul castiga in instanta? Va plati pentru afacerile distruse? Din ce bani? Pare ca nu pasa la nimeni…”, a scris expertul pe pagina sa de Facebook.

 

Valoarea pierderilor provocate în 2017 de către firmele insolvente s-a cifrat la 9,6 miliarde lei, în creștere cu 13% față de nivelul de 8,5 miliarde lei înregistrat cu un an în urmă.

Editor BankingNews

Editor al publicaţiei online www.bankingnews.ro. A participat activ nu numai în managementul şi dezvoltarea proiectului, ci a adoptat şi o implicare directă în activitatea editorială, fiind atrasă de munca redacţională. A descoperit pasiunea pentru jurnalism atunci când a făcut parte din echipa care a lansat portalul www.ghiseulbancar.ro. Așa că îşi asumă rolul de editor, alcătuind, de cele mai multe ori, materiale de analiză.

Leave a Reply

  • (not be published)