Vor fi multe probleme în procesul de aplicare a legii dării în plată, vor fi multe soluții divergente și este recomandabil ca avocații și consilierii care ajung cu dosarele la tribunal să solicite instanței să formuleze o întrebare preliminară la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, a spus astăzi Aurelian Marian Murgoci –Luca, președintele Judecătoriei Sector 5, în cadrul seminarului „Implicațiile legii dării în plată după decizia CCR. Colocviu aplicat și explicat”,  organizat de Institutul Bancar Român.

În urma deciziei Curții Constituționale cu privire la darea în plată, creditorii vor putea face o cerere modificatoare prin care să se constate că nu sunt îndeplinite condițiile impreviziunii, a mai spus judecătorul.

Acesta a mai atras atenția că, potrivit prevederilor Codului Civil, impreviziunea trebuie invocată în termen de 25 de zile de la aparitia deciziei Curții, iar multe din dosarele de dare în plată este posibil să fi ratat acest termen.

Marian Murgoci a mai atras atenția că în cazul în care creditorul face o cerere modificatoare trebuie să demonstreze că debitorul are o situație financiară mai bună decât susține. Însă, se ridică o problemă: creditorul nu are acces la toate datele privind activele debitorului.

„Curtea Constituțională vrea să aplicăm teoria impreviziunii așa cum a legiferat-o Curtea, adică să procedăm la o analiză a debitorului. Instanța va verifica cum se împarte sarcina creditului. Dacă creditorul susține că nu sunt îndeplinite condițiile impreviziunii, atunci va trebui să dovedească că debitorul are o situație financiară care nu e dificilă. Dar creditorul nu are acces la toate bunurile debitorului, salariu, proprietati etc.”, a atras atenția Murgoci.

„Când creditorul trebuie să justifice că nu e îndeplinită impreviziunea, instanța îi poate acorda un sprijin să decidă verificarea conturilor, a bunurilor imobile la cadastru sau poate dispune verificări la Registrul Comerțului pentru a se vedea dacă debitorii sunt acționari”, a completat judecătorul.

„Dacă instanța vede că sunt îndeplinite condițiile impreviziunii, atunci lucrurile sunt simple. Pasul următor e cel mai important, respectiv transferul dreptului de proprietate. CCR ne-a spus că instanța poate dispune adaptarea contractului sau încetarea lui, dar încetarea înseamnă că împrumutul trebuie restituit. Din păcate, CCR nu a spus că instanța poate dispune transferul de proprietate. Rămâne să vedem dacă judecătorii vor merge pe calea aplicării în continuare a transmiterii drepturilor de proprietate, deși nu convine cu decizia CCR. Nu mai există nicio posibilitate de a transmite forțat dreptul de proprietate de la debitor la creditor, indirect, CCR a scos din lege acest articol”, a mai spus Murgoci.

La rândul său, Cristian Bălan, președinte judecătoria Buftea, prezent de asemenea la eveniment, a precizat că, în principiu, darea în plată ar putea opera. Ceea ce a decis CCR este că darea în plată nu este decât o aplicare a impreviziunii, iar în aplicarea acesteia judecătorul ar avea voie să intervină în contract. „Aș pleda pentru a aplica decizia CCR după ce se lasă termen părților să-și argumenteze poziția și din perspectiva impreviziunii”, a subliniat Cristian Bălan.

Publicatia online www.bankingnews.ro este cea mai completa sursa de informatii financiar-bancare, fiind structurata pe doua componente distincte, ambele avand acelasi rol: informarea exacta a publicului larg cu privire la produsele si serviciile financiar-bancare disponibile pe piata romaneasca de profil.

Leave a Reply

  • (not be published)