Sergiu Oprescu, Președinte Executiv Alpha Bank România

Se spune despre bănci că îți dau umbrela când e soare și ți-o cer când e ploaie, dar sistemul bancar și-a arătat încă de la începutul pandemiei rolul de susținător al economiei. Iar pandemia nu a fost o simplă ploaie, ci o furtună care a luat pe toată lumea prin surprindere. Economia și-a revenit, însă gradul de vaccinare în România este unul dintre cele mai scăzute din Europa, iar 2022 va fi un an care va veni și cu provocări în zona de predictibilitate.

Important este să ne concentrăm pe oportunități și economia românească este așteptată să intre într-o perioadă de creștere, pe coordonatele digitalizării și sustenabilității. O perioadă de transformări, în care politica de mediu și evoluția tehnologică accelerată de digitalizare vor influența atât investițiile, cât și consumul.

O parte din finanțarea creșterii economice și a transformărilor pe direcțiile “green” și digitalizare se va face cu fonduri europene, prin banii alocați din Next Generation EU care vor finanța PNRR și din cadrul multianual de finanțare 2021 – 2027, unde alocarea este dublă față de 2014 – 2020, circa 50 miliarde euro. Finanțarea PNRR (29,2 miliarde euro) va fi destinată investițiilor finalizate până în 2026 (41% pentru investiții care sprijină obiective climatice, 21% pentru investiții în digitalizare).

După ani la rând în care creșterea economiei românești s-a bazat pe consum, model care generează dezechilibre și limitează potențialul de dezvoltare pe termen lung, avem ocazia unei dezvoltări sustenabile bazate pe investiții. România are nevoie de investiții pentru a reduce decalajele care o despart de alte țări din UE, dar și pentru a impulsiona dezvoltarea unor regiuni mai sărace din țară, iar investițiile publice au la dispoziție, în acest sens, miliarde de euro în fonduri europene.

Accesarea fondurilor alocate pentru finanțarea PNRR ar putea contrabalansa impactul negativ al întăririi politicii monetare și consolidării politicii fiscale și ar putea fi motorul principal al creșterii economice. Avem șansa unei transformări fundamentale a economiei românești, dar obținerea fondurilor este condiționată de implementarea de reforme.

În ceea ce privește evoluția sistemului bancar, băncile vor sprijini în continuare economia prin creditele acordate, dar este esențial ca aceste credite să ajungă în sectoarele care au cel mai mare potențial de dezvoltare și creează locuri de muncă bine remunerate, și în regiunile în care decalajul față de medie este cel mai mare.

2021 pare că va fi cel mai bun an de după 2008 după volumul creditelor noi acordate, care ar putea fi în jur de 110 miliarde lei (107,3 miliarde lei în 2008), aproximativ 22 miliarde euro. Iar această accelerare a creditării s-a realizat în condițiile în care rata de solvabilitate s-a menținut ridicată (23,88% în iunie 2021, 25,14% în decembrie 2020), lichiditatea amplă (indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate a fost 262,11% în august 2021 și 265,86% în decembrie 2020) și dobânzile la minime istorice (precum în 2017).

Sunt rezultate care arată că sistemul bancar a contribuit în perioada pandemiei la creșterea intermedierii financiare, a demonstrat rolul de susținător al economiei și cred că după ce am avut un punct de inflexiune în 2020, intrăm într-un ciclu de creștere a intermedierii financiare.

Dacă performanța anului 2021 se va repeta în anii care urmează, sistemul bancar ar putea acorda finanțări noi semnificative în următorii cinci ani, de multipli de 3 până la 4 ori mai mari decât întreaga sumă alocată pentru PNRR. Vorbim despre finanțări bancare ce pot completa finanțările publice pentru finalizarea tuturor proiectelor PNRR la timp, dar pentru acest lucru este nevoie de o coordonare cu finanțările publice și o împărțire a responsabilităților în susținerea proiectelor de investiții PNRR.

O provocare va fi finanțarea tranziției către o economie “verde” și alinierea cu obiectivul UE – atingerea neutralității climatice (emisii poluante zero până în 2050 și reducerea gazelor cu efect de seră la 55% comparativ cu nivelurile din 1990 până în 2030), astfel încât toate sectoarele care primesc finanțare prin bănci să urmeze această direcție a unei economii mai sustenabile.

Băncilor li se cere să cuantifice riscurile climatice și să dezvolte procese de înţelegere şi evaluare a potenţialului impact al schimbărilor climatice asupra strategiei şi afacerilor lor. Banca Centrală Europeană va face anul viitor teste de stres pentru a estima modul în care băncile ar putea fi afectate de politicile de atenuare a schimbărilor climatice şi de fenomenele meteo extreme, în care se analizează inclusiv nivelul veniturilor generate din industrii cu emisii puternice de carbon, precum şi volumul emisiilor pe care instituțiile financiare le finanțează.

Lumea se schimbă – sursele regenerabile de energie au depăşit în 2020, pentru prima dată, combustibilii fosili ca sursă principală de energie în UE și este o schimbare care se va face cu sau fără noi. Direcția este stabilită, iar discuțiile care se poartă în ultima perioadă – spre exemplu cele din cadrul COP26, de la Glasgow – țin doar de ritmul acestor transformări.

Pentru sistemul bancar, provocarea vine în primul rând din faptul că planurile companiilor de tranziție la o economie “green” pot să aibă termene lungi, cu un alt fel de cash-flow decât au fost obișnuite băncile până acum. În al doilea rând, pentru că identificarea, calibrarea și gestionarea riscului în cazul acestor finanțări va necesita colectarea de date suplimentare de la clienți. Totul depinde de calitatea și certificarea acestor date care pentru bănci vor aduce economii de capital și capacitate mai mare de finanțare ca urmare a unei mai bune calibrări a riscului, iar pentru clienți costuri mai mici.

Stă în puterea noastră să gândim soluții inteligente și echilibrate pentru o tranziție ușoară către o economie cu emisii scăzute de carbon, să transformăm provocările în oportunități și să sprijinim companiile care vor să fie mai sustenabile.

Sistemul bancar a anticipat această evoluție către o economie “green” și a gândit produse dedicate, atât pentru companii cât și pentru persoane fizice. Creditul pentru construcţiile de locuinţe verzi, eficiente energetic, este doar un exemplu, iar Alpha Bank Romania este un pionier în acest domeniu. Suntem membrii ai Romanian Green Building Council (RoGBC) din 2018, când am aderat la Programul Green Homes și am lansat Alpha Green pentru finanțarea locuințelor verzi certificate de RoGBC. În 2020 am devenit al 66-lea finanțator european ce se alătura programului Energy Efficient Mortgage Initiative, iar anul acesta am fost prima bancă din România care a aderat la schema de certificare EEM Label a produselor destinate finanțării eficienței energetice.

În ceea ce privește digitalizarea, transformarea a început deja și este un drum fără întoarcere, pentru că cei care își doresc canale de interacțiune la distanță cu banca sunt clienții. Băncile sunt concentrate pe experiența oferită clienților, vor să creeze soluţii care să răspundă la noile aşteptări şi necesităţi ale consumatorilor, să facă experiența de înrolare online a clienților cât mai ușoară și să ofere produse și servicii personalizate nevoilor lor.

Digitalizarea serviciilor bancare a accelerat în pandemie, iar acest trend va continua într-un ritm accelerat. Dar vă spuneam în interviul din luna septembrie (CITEȘTE MATERIALUL INTEGRAL AICI) că nu digitalizarea a fost cel mai mare câștig al pandemiei, ci refacerea încrederii românilor în bănci.

Încredere pe care trebuie să o protejăm, iar noi vom continua să avem în centrul atenției nevoile și dorințele clienților și relația bazată pe onestitate pe care o avem cu aceștia. Și vrem să protejăm această relație, pentru că cine sădește onestitate și transparență, culege încredere.

Președinte Executiv al Alpha Bank România și Director General al Rețelei Internaționale Alpha Bank

Sergiu Oprescu este Președinte Executiv al Alpha Bank România și Director General al Rețelei Internaționale Alpha Bank.

Leave a Reply

  • (not be published)