Florin Dănescu, Președinte Executiv Asociația Română a Băncilor

La finalul anului 2020, existau speranțe că anul 2021 va aduce cu sine revenirea funcționării societăților și economiilor la nivelurile pre-pandemice. Se anticipa în context și o revenire solidă a economiei globale, care era relaționată desigur și cu o diminuare a presiunii exercitate asupra sistemelor bancare, cu un impact pozitiv asupra activității și rezultatelor instituțiilor bancare.

Anul 2021 se apropie iată de sfârșit, iar impactul pandemiei de COVID-19 încă este resimțit. Pandemia cu noul coronavirus face în continuare parte din realitatea de zi cu zi la care ne raportăm. Economiile internaționale, ca și cea românească, au revenit chiar și în aceste condiții pe creșteri semnificative în 2021, creșteri care au fost alimentate și prin implicarea și finanțările asigurate de sistemul bancar. De altfel, în sens contrar metaforei cu umbrela împrumutată de bănci atunci când e soare și luată înapoi atunci când plouă, sistemul bancar din România a demonstrat o dată în plus în perioada 2020-2021 că a fost alături de clienții în dificultate, dar și că nu a retrâns creditarea. Acest lucru a contribuit pozitiv atât în plan economic, cât și social.

Revenind la evoluțiile anului 2021, condițiile pandemice nu au permis revenirea pe de-a-întregul la normalitatea economică pe care ne-o doream și o așteptam. În Raportul asupra Stabilității Financiare din luna iunie, BNR sublinia existența unui singur risc sistemic sever, cel al tensiunilor la nivelul echilibrelor macroeconomice, inclusiv ca urmare a efectelor pandemiei COVID-19. Ultimele luni din ani și amplitutidinea ridicată a valului 4, care au impus reinstituirea de noi restricții, au demonstrat din plin acest lucru. Provocările ridicate de criza pandemică au fost accentuate, tot spre finalul anului, de creșterile puternice internaționale, europene și naționale ale prețului energiei. Fie că ne referim la electricitate, gaze naturale sau carburanți, prețurile energiei au crescut accelerat, conducând mai departe la creșterea inflației și limitând creșterea economică.

Toate aceste elemente își pun amprenta asupra modului în care intrăm în 2022 și al provocărilor pe care noul an le va ridica pentru industria bancară. Cum va evolua creditarea în noul an? Cum va evolua economisirea? Rata dobânzii de politică monetară este în acest moment de 1,75, în timp ce pentru cea mai mare parte din 2021 ea a fost de 1,25. Creșterea ratei dobânzii de politică monetară este de natură să frâneze presiunile inflaționiste, dar în același timp va conduce la o majorare a dobânzilor la credite, care va începe să fie vizibilă din prima parte a noului an. Este întotdeauna dificil să surprinzi de la momentul prezent, o imagine exactă dintr-o perioadă viitoare. Logica economică simplă ne spune însă că este previzibil ca activitatea de creditare să fie afectată creșterea ratelor dobânzilor.

Totodată, reducerea puterii de cumpărare pe fondul ratei anuale ridicate a inflației, va crește presiunea asupra bugetelor gospodăriilor și este posibil să vedem un anumit impact, chiar dacă nu foarte ridicat, și pe coordonata de economisire, în prima parte a anului. Conform ultimelor prognoze ale BNR, se anticipează un maxim al presiunii inflaționiste în trimestrul II al anului viitor, urmat ulterior de o scădere accentuată. De asemenea, conform majorității estimărilor instituțiilor financiar bancare, chiar dacă creșterea economică încetinește la finalul anului 2021, per ansamblu se consideră cvasi-unanim că nivelul creșterii economice din 2022 va fi mai redus decât cel din acest an. În acest sens, sigur că putem vorbi de o perspectivă similară, ca trend, și în ce privește activitatea bancară. O necunoscută importantă este dată și de evoluțiile pandemice din noul an, respectiv de cât de puternic va fi valul 5 Covid-19 și dacă vom avea și un val 6.

Care va fi evoluția ratei de neperformanță în 2022? Deși au existat anumite temeri privind creșterea ratei creditelor neperformante pe parcursul anului 2021, la nivelul lunii iunie aceasta era mai redusă (3,78%) față de începutul anului (4,38%). Creșterea valorii ratelor în plată ale creditelor bancare ca urmare a majorării ratelor de dobândă aduce o nouă zonă de risc pe care sistemul bacar ca ansamblu o are în vedere în 2022 în ce privește eventualele presiuni de depreciere a indicatorului de neperformanță.

Pe de altă parte, sistemul bancar și-a demonstrat din nou soliditatea în ultimii ani. La fel ca în cazul crizei economice de la finalul primei decade a anilor 2000, sistemul bancar românesc a depășit cu bine și fără a avea nevoie de sprijin public provocările ultimilor doi ani. Toți indicatorii prudențiali indică un sistem bancar rezilient și echilibrat, iar 2022 este de așteptat să nu modifice această realitate care este deja una structurală și de durată a sistemului bancar.

Ce răspunsuri avem pentru 2022? Digitalizarea va continua să fie o prioritate la nivel de sistem. Digitalizarea nu este pentru sistemul bancar o noutate sau o descoperire a ultimilor 2 ani de condiții pandemice. Instituțiile bancare din România au promovat o agendă extrem de agresivă de digitalizare încă anterior crizei pandemice. Consumatorii sunt cei care au resimțit din plin acest lucru de o manieră benefică. Tehnologia IT&C este vârf de lance în dezvoltarea industriei bancare și în apropierea de consumatorii. Ea permite și o eficientizare a activității bancare și o reașezare a resursei umane pe zone de produs și servicii care în final răspund tot unor așteptări ale consumatorilor. Limita în apariția de noi soluții digitale oferite consumatorilor este dată în prezent nu de implementarea tehologiilor, ci de prevederi și cerințe normative.

Este de altfel extrem de important, modul în care factorii de decizie se vor raporta la industria bancară în 2022. Mai multe inițiative legislative care se află în proces de dezbatare în cele 2 Camere ale Parlamentului aduc din nou în atenție o zonă de impredictibilitate și nesiguranță pentru industria bancară, nu doar în perspectiva anului 2022, ci și pe termen lung. Speranța pe care o nutresc este ca readucerea în discuție a unor direcții de suprareglementare extrem de nocive pentru industrie, să fie într-o măsură cât mai mare înlocuită de o aplecare spre abordări comune de susținere a unor piloni cheie pentru creșterea bunăstării românilor.

Accelerarea demersurilor de îmbunătățire a educației financiare și a gradului de intermediere financiară sunt răspunsuri firești mai mult ca oricând în actualul context economic și pandemic, prin care poate fi susținută atât creșterea economică, ca și consolidarea nivelului de trai al românilor, în special în direcția creșterii gradului de incluziune socială. În astfel de condiții, 2022 ar putea dincolo de orice provocări pe care le va aduce să fie un an al construcției economico-financiare pe termen lung, în beneficiul României și al românilor.

Președinte Executiv - Asociația Română a Băncilor

Florin Dănescu este Președintele Executiv al Asociației Române a Băncilor.

Leave a Reply

  • (not be published)