Iulia Nicolae – Expert Legal Consultant ING Bank România, Simona Lungu – Sector Execution Lead în cadrul diviziei Wholesale Banking ING Bank România, și Cristian Marzavan – Head of Group Treasury ING Bank România.

Stabilirea corectă și riguroasă a prețului este o operațiune importantă în orice contract, de la contractul de vânzare pentru bunuri de consum până la contractele de împrumut bancar sau la tranzacțiile cu instrumente financiare. Astfel, stabilirea prețului multor instrumente financiare și contracte de credit (fie ipotecar, de investiții, de nevoi personale sau de finanțare a capitalului de lucru) depinde de exactitatea și integritatea ratelor la care se raportează.

În preambulul unor reglementări importante europene, s-a reținut că inclusiv îndoielile cu privire la acestea pot submina încrederea în piață, pot cauza pierderi pentru consumatori și investitori și pot denatura economia reală. Iulia Nicolae – Expert Legal Consultant ING Bank România, Simona Lungu – Sector Execution Lead în cadrul diviziei Wholesale Banking ING Bank România, și Cristian Marzavan – Head of Group Treasury ING Bank România explică ce înseamnă și cum se stabilesc indicii de referință ai ratei dobânzii, dar și ce se întâmplă cu produsele bancare legate la indicii IBORs reformați.

Ce sunt indicii de referință ai ratei dobânzii?

Indicii de referință ai ratei dobânzii reprezintă cotații care sunt publicate sau puse la dispoziția publicului în mod regulat de către administratorii (1) acestora, calculate în întregime sau parțial, prin aplicarea unei formule sau a altei metode de calcul.

Aceștia pot fi folosiți pentru a determina valoarea dobânzii de plată sau de încasat pentru o gamă largă de produse financiare, cum ar fi: instrumente derivate, obligațiuni, împrumuturi, produse structurate și credite ipotecare sau pentru a evalua produsele financiare.

Care sunt indicii de referință ai ratei dobânzii cel mai frecvent utilizați?

Până nu demult, indicii cheie pentru piețele financiare internaționale, generic denumite IBORs (adică ratele dobânzii la care se acordă împrumuturi negarantate pe piețele interbancare), au fost London Interbank Offered Rate (LIBOR) pentru USD, GBP, CHF, JPY, respectiv Euro Interbank Offered Rate (EURIBOR) și Euro Overnight Index Average (EONIA) pentru EUR.

Valoarea totală a contractelor și produselor financiare legate la acești indici este estimată la aproximativ 400 trilioane de dolari la nivel global. Pentru piața locală și moneda RON, indicii relevanți sunt ROBOR si IRCC.

De ce se reformează sau se înlocuiesc indicii de referință ai ratei dobânzii?

Piețele financiare s-au schimbat semnificativ de la criza financiară globală din 2008. Una dintre modificări este că băncile nu se mai finanțează pe piața interbancară în aceeași manieră și a apărut riscul ca anumiți indici de referință ai ratei dobânzii să nu mai fie reprezentativi. Acesta este unul dintre factorii-cheie pentru reforma unor rate de dobândă oferite pe piața interbancară (IBORs) și dezvoltarea alternativelor.

În 2014, Consiliul pentru Stabilitate Financiară (2) a publicat un raport numit „Reformarea principalilor indici de referință bazați pe rata dobânzii” care stabilește recomandări și măsuri pentru:
• Consolidarea ratelor de referință IBOR prin utilizarea unor metodologii de calcul bazate preponderent pe tranzacții, acolo unde este posibil;
• Îmbunătățirea cadrului și a controalelor aferente procesului de contribuție la calculul indicilor de referință ai ratei dobânzii;
• Identificarea ratelor alternative fără risc (Risk Free Rates sau RFR);
• Încurajarea participanților la piața instrumentelor derivate de a susține tranziția folosind ratele alternative RFR potrivite.

La nivel european, acest demers a fost preluat prin introducerea Regulamentului (UE) 2016/1011 cu privire la indicii utilizați ca indici de referință în cadrul instrumentelor financiare și al contractelor financiare sau pentru a măsura performanțele fondurilor de investiții.

Acestea încorporează un principiu fundamental conform căruia valorile indicilor de referință, inclusiv IBORs, trebuie să se bazeze pe tranzacții în cea mai mare măsură posibilă, pentru a asigura acuratețea si integritatea acestora. Acest regulament impune băncilor, ca entități supravegheate, să redacteze planuri solide în care sa detalieze pașii de urmat în cazul în care indicii de referință utilizați în contracte se modifică în mod semnificativ sau încetează să mai fie furnizați și este necesară determinarea unor rate de înlocuire.

Care sunt ratele de referință alternative?

Grupurile de lucru organizate la nivel internațional au lucrat intens pentru îmbunătățirea indicilor existenți sau pentru dezvoltarea unor indici de înlocuire care să respecte noile cerințe ale regulamentelor in vigoare. Rezultatul este un set de rate alternative care se bazează pe tranzacții overnight (cu scadență de 1 zi), așa numitele Rate Fără Risc (RFR). Astfel, pentru a facilita tranziția IBORs, au recomandat următorii indici alternativi de înlocuire:
– rata medie a dobânzii overnight – SONIA publicată de Bank of England pentru LIBOR GBP;
– rata de finanțare overnight garantată – SOFR publicată de Federal Reserve Bank of New York pentru LIBOR USD;
– rata medie a dobânzii overnight – SARON publicată de SIX Swiss Exchange pentru LIBOR CHF;
– rata dobânzii pe termen scurt – ESTR publicată de Banca Centrala Europeana pentru EONIA și LIBOR EUR;
– rata medie overnight – TONAR publicată de Banca Japoniei pentru LIBOR JPY.

Indicii alternativi recomandați sunt atât rate simple RFR (overnight, publicate zilnic), cât și indici obținuți din calculul compus al RFR, ca echivalent al actualelor rate IBORs „la termen” (pentru scadențele standard de 1 luna, 3 luni, 6 luni și 12 luni).

Ratele IBORs sunt anticipative (permit în toate cazurile cunoașterea cuantumului dobânzii la începutul fiecărei perioade de dobândă), în timp ce indicii alternativi compuși se obțin prin aplicarea unor metodologii de calcul retrospectiv compus al RFR. Indicii compuși pentru scadențele standard pot fi obținuți fie la sfârșitul perioadei de dobândă (3), fie la începutul acesteia dar numai prin luarea în considerare a indicilor RFR dintr-o perioadă de observație premergătoare perioadei de dobândă (4).

Deși așteptările generale sunt ca piețele să migreze către aceste metodologii de calcul retrospectiv compus, anumite grupuri de lucru au întreprins demersuri pentru identificarea unor potențiali administratori care să dezvolte și să publice rate de referință RFR la termen anticipative (5).

Ce urmează să se schimbe?

În ceea ce privește indicii de referință ai ratei dobânzii pentru EUR: procesul de reformare a EURIBOR a fost finalizat cu succes în 2019 prin implementarea unei metodologii de calcul hibrid bazată preponderent pe tranzacții, iar pentru EONIA a fost desemnată o rată alternativă de înlocuire (rata dobânzii pe termen scurt – €STR).
Cât despre majoritatea ratelor LIBOR (pentru valutele CHF, GBP, JPY, EUR), acestea vor înceta să mai fie disponibile la finalul anului 2021, iar USD LIBOR pentru majoritatea scadențelor cunoscute (1 lună, 3 luni, 6 luni și 12 luni) va continua să fie publicat până la finalul lunii iunie 2023.

Care este impactul asupra contractelor în derulare?

Contractele în derulare vor fi supuse unui proces de modificare, în vederea înlocuirii ratelor LIBOR după caz, cu:
• rate alternative de înlocuire obligatorie, prin efectul legii, cum ar fi Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1847 al Comisiei din 14 octombrie 2021 privind desemnarea unei înlocuiri statutare pentru anumite maturități ale LIBOR CHF cu rata combinată SARON, respectiv Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1848 al Comisiei din 21 octombrie 2021 privind desemnarea unui indice de referință de înlocuire pentru rata medie a dobânzii overnight în euro (EONIA) cu rata dobânzii pe termen scurt la operațiunile în euro (€STR);
• ratele sintetice LIBOR GBP și LIBOR JPY publicate până la finalul anului 2022; sau
• ratele de referință alternative RFR convenite contractual de către părți cu luarea în considerare a recomandărilor oferite de grupurile de lucru pentru indicii LIBOR supuși reformei.

Ce se întâmplă cu produsele bancare legate în prezent la indicii de referință ai ratei dobânzii IBORs reformați?

Fără îndoială, reforma indicilor IBORs este un proces de durată și de impact care poate afecta stabilitatea piețelor financiare, de aceea este vital ca încetarea indicilor reformați sa se producă într-un mod ordonat, cu efortul, implicarea și susținerea tuturor participanților, inclusiv a clienților. Deși la nivelul industriei bancare nu s-au cristalizat până în prezent practici solide, se pot sesiza tendințe ale reformei indicilor IBORs care converg spre soluții de adaptare a produselor actuale cu luarea în considerare a recomandărilor grupurilor de lucru, autorităților competente sau organizațiilor profesionale sau comerciale (6).

Așadar, fără a avea o certitudine cu privire la soluția finală de implementare a tranziției ratelor IBORs, putem anticipa că alegerea ratelor alternative adecvate se va face în funcție de mai multe criterii dintre care cu titlu exemplificativ menționăm tipul produsului, mecanismul de calcul al dobânzilor de plată sau de încasat, existența unei cerințe legale care impune comunicarea ratei dobânzii la începutul perioadei de dobândă. Este, astfel, posibil să vedem tot mai des pe piață contracte de credit care, în funcție de tipul facilității de credit pe care o încorporează, pot folosi de la indici de referință ai dobânzii RFR simpli overnight (pe 1 zi), indici de referință RFR compuși retrospectiv, până la variante de indici RFR la termen anticipativi).

Dincolo de aceste estimări, așteptări și tendințe, finalitatea procesului de reformă al indicilor de referință ai dobânzii IBORs, precum și concretizarea tranziției către indicii de referință alternativi RFR depinde de deschiderea cu care piețele financiare și participanții la acestea adoptă noii indici, ceea ce va contribui semnificativ la crearea unor noi standarde de piață.

(1) – Pot fi: bănci centrale, contrapărti centrale, autorități publice cu responsabilități în furnizarea de date în scopuri legate de politicile publice, inclusiv pentru măsuri legate de ocuparea forței de muncă, activitatea economică și inflație
(2) – În engleză “Financial Stability Board” – înființat după summitul G20 de la Londra din 2009, este un organism internațional care monitorizează și face recomandări cu privire la sistemul financiar global.
(3) – Cunoscută și sub denumirea de metodologie de calcul compus retrospectiv în arierate (backward-looking compounded in arrears).
(4) – Cunoscută și sub denumirea de metodologie de calcul compus retrospectiv folosind ultima resetare (backward-looking compounded last reset)
(5) – Spre exemplu, pentru USD s-au publicat recent doi indici de referință RFR la termen anticipativi denumiți CME Term SOFR administrat de CME Group Benchmark Administration Limited și Bloomberg Short Term Bank Yield Index (BSPY) administrat de Bloomberg Index Services Limited; pentru GBP s-a publicat REFINITIV TERM SONIA administrat de Refinitiv Benchmark Services (UK) Ltd, iar pentru JPY s-a publicat TOKYO TERM RISK FREE RATE (TORF) administrat de QUICK Benchmarks Co.
(6) – Pentru a sprijini piața în tranziție, Asociația pieței împrumuturilor (LMA), Asociația de împrumuturi și tranzacții de împrumut (LSTA) si Asociația Internațională pentru Swap‑uri și Instrumente Derivate (ISDA) au publicat, printre altele, materiale informative privind noi împrumuturi în care ratele de referință ai dobânzii sunt compuse, calculate în mod retrospectiv, precum și noi modele standard de contracte de împrumut și documente aferente contractelor cadru de servicii financiare care utilizează inidici de referință alternativi RFR (simpli sau compuși).
Editor BankingNews

Project Manager & Editor al publicaţiei online www.BankingNews.ro. Are o experienţă vastă, de peste 20 de ani, în domeniul mass-media. A ocupat, de-a lungul timpului, rolul de editor şi/sau funcţii de conducere în cadrul redacţiilor unor ziare şi reviste, precum "Cronica Română", "România Liberă", "Curierul Naţional", "Independent", "Agenda Construcţiilor" etc. Se simte bine în mediul virtual, unde a dezvoltat numeroase proiecte, fiind fondator sau co-fondator al www.ghiseulbancar.ro, www.banisiafaceri.ro, www.bankingjobs.ro şi www.cafeneauabancara.ro.

Leave a Reply

  • (not be published)