Daca romanii au “alergat” in martie dupa credite in lei, aflam acum ca au fugit si de responsabilitati pentru ca restantele sunt in crestere. Un raport BNR indica o crestere a creditelor restante in lei – cu aproximativ 3%. Doar restantele la valauta sunt in scadere…

Valoarea totala a creditelor restante in lei ale populatiei si firmelor inregistrata in luna martie 2014 s-a situat la circa 13,386 miliarde de lei, cu aproape 3% peste cea raportata in februarie, in timp ce restantele la creditele in valuta se ridicau la 19,895 miliarde lei (echivalent), in scadere cu 2,6%.

Totalul creditelor in lei se ridica, in martie, la 88,2 miliarde de lei (plus 2,3% fata de luna precedenta), din care 50,9 miliarde de lei erau sume contractate de agentii economici si 35,4 miliarde de lei de populatie.

Creditele in valuta totalizau 131,033 miliarde de lei in martie (minus 1,85% fata de februarie), din care 62,23 miliarde de lei contractate de agentii economici si 67,4 miliarde de lei de populatie.

Bucurestenii aveau, la finele lunii martie, credite in lei restante in suma de 3,7 miliarde lei si in valuta de 9,3 miliarde de lei (echivalent). Totalul creditelor in lei contractate in Capitala atingea nivelul de 28,4 miliarde de lei, iar al celor in valuta – peste 60 de miliarde de lei.

In restul tarii, unele dintre cele mai mari rate ale restantelor se inregistreaza in judetele Salaj (28,3% din creditele in lei si 25,34% din creditele in valuta), Valcea (24,15% din creditele in lei si 21,03% din creditele in valuta), Braila (26,3% din creditele in lei si 20,6% la creditele in valuta), Suceava (23,7% din creditele in lei si 18,6% din creditele in valuta), Mehedinti (23,85% din creditele in lei si 20,8% din creditele in valuta), Sibiu (23,47% din creditele in lei si 15,5% din creditele in valuta), Bistrita-Nasaud (22,7% din creditele in lei si 19,73% din creditele in valuta) si Brasov (21,1% din creditele in lei si 15,11% din creditele in valuta).

Publicatia online www.bankingnews.ro este cea mai completa sursa de informatii financiar-bancare, fiind structurata pe doua componente distincte, ambele avand acelasi rol: informarea exacta a publicului larg cu privire la produsele si serviciile financiar-bancare disponibile pe piata romaneasca de profil.

Leave a Reply

  • (not be published)