Indicele Robor la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile creditelor de consum în lei, ajunge astăzi să spargă pragul psihologic de 2%, galopant atingand chiar  2,06%, un nou record al ultimilor trei ani.

La începutul lunii noiembrie, Robor la 3 luni atingea 1,88%.

În acelaşi ritm creşte şi dobanda interbancară la 6 luni. Aceeași ascensiune rapidă o regăsim și în evolutia dobânzii Robor la 6 luni, utilizată mai des în calculul destinat creditelor ipotecare. Aceasta a crescut pana la 2,17%-an.

Mai mult, indicele ROBOR la nouă luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a crescut la 2,21%, de la 2,12%, valoarea înregistrată marti, 14 noiembrie.
 ROBOR urmează rata inflaţiei. BNR a revizuit prognoza de inflație pentru finalul acestui an la 1,9%
Anul acesta a fost mai special. Analiştii financiari-bancari nu s-au ferit să spună tranşant că vom avea  o creştere a dobânzilor. BNR anunţase, încă din finalul anului 2016, că economia românească se va întoarce la o inflaţie pozitivă în a doua parte a anului. Fapt care îi indreptăţea pe analişti să estimeze şi o creştere a dobânzilor.
“Inflaţia creşte foarte repede şi acesta e motivul principal pentru care cresc dobânzile. La nivelul lunii septembrie, inflaţia a crescut la 1,8%. Avem o rată lunară de 0,5%, destul de mare faţă de luna anterioară. Acesta este un factor fundamental pentru dobânzi”, explică Ionuţ Dumitru, preşedinte Consiliul Fiscal.
Cum exlică BNR inflaţia accelerată

Principalele presiuni inflaţioniste sunt, potrivit guvernatorului, creşterea costurilor de producţie şi măririle de salarii, pe fondul unei incertitudini privind evoluţia preţurilor la energie.

„Preţurile administrate prezintă incertitudini majore, în condiţiile procesului de dereglementare a preţurilor la energie”, a mai spus Mugur Isărescu.

Factorii conjuncturali ţin şi de guvernare

Desigur, ROBOR nu depinde doar de inflaţie. Într-o perioadă de crestere economică s-au introdus mai mulți stimuli. Este vorba şi de ceea ce se întâmplă în economia autohtonă, în ce măsură creşterea economică este stimulată de dobânzi sau de alţi factori fiscali.

„Am calculat cum ar fi mers inflaţia, dacă nu ar fi fost aceste mişcări de taxe: pentru finalul anului 2017, rata anuală ar fi fost de 2,3%, iar pentru finalul anului 2018 ar fi fost de 3,1%. Fără impactul taxelor, rata inflaţiei ar fi arătat mai bine”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la prezentarea Raportului asupra Inflaţiei.

 O dobandă de 2% se prefigura să apară, potrivit analiştilor, abia la mijlocul anului 2018.

“Analiştii Raiffeisen Bank estimează că, la jumătatea anului viitor ROBOR va fi de peste 2%, la o inflaţie de 4%”, declara în 6 octombrie, Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen.

“Tendinţa era foarte clară de creştere a ROBOR”, mai preciza, Ionuţ Dumitru, Presedinte Consiliul Fiscal.

robor bun
Editor BankingNews

Editor al publicaţiei online www.bankingnews.ro. A participat activ nu numai în managementul şi dezvoltarea proiectului, ci a adoptat şi o implicare directă în activitatea editorială, fiind atrasă de munca redacţională. A descoperit pasiunea pentru jurnalism atunci când a făcut parte din echipa care a lansat portalul www.ghiseulbancar.ro. Așa că îşi asumă rolul de editor, alcătuind, de cele mai multe ori, materiale de analiză.

Leave a Reply

  • (not be published)