Accesul la surse de finanțare se corelează cu o rată accelerată de dezvoltare

Nouă din zece clienți ai Patria Credit IFN au investit sumele împrumutate de la această instituție financiară nebancară pentru a-și dezvolta mica lor afacere, arată studiul „Impactul socio-economic al microfinanțării oferite de Patria Credit IFN SA în comunitățile rurale și în urbanul mic”, realizat de Fundația Patria Credit, cu finanțarea Patria Credit IFN SA și a Fondului European pentru Europa de Sud-Est (EFSE).

92% din clienții Patria Credit au folosit banii împrumutați pentru a-și dezvolta mica lor afacere

Pentru gospodăriile individuale și micile afaceri (predominant, dar nu exclusiv agricole) din mediul rural și orașele mici, microcreditarea reprezintă de cele mai multe ori singura opțiune de viitor: pentru asigurarea unui venit decent, pentru dezvoltarea unei mici afaceri de familie sau, uneori, pentru menținerea acesteia pe linia de plutire.

În premieră în România, Fundația Patria Credit a analizat în studiul recent lansat impactul social și economic al microcreditării din trei puncte de vedere: în ceea ce privește efectele acesteia asupra gospodăriilor, a micilor afaceri și, respectiv, a comunităților rurale și din urbanul mic. Studiul a vizat analiza de date și interviuri cu clienți ai Patria Credit IFN, autorități și actori locali din trei comunități unde instituția de finanțare este prezentă de peste 10 ani: două comunități rurale (comunele Matca, din județul Galați, și Scărișoara, din Olt) și un oraș mic, respectiv Târgu Frumos, din jud. Iași.

Ce fac românii de la sate cu microcreditele: investiții, nu cheltuieli curente!

Astfel, în ceea ce privește prima axă, respectiv impactul microcreditării asupra micilor afaceri din rural și urbanul mic, acesta demonstrează importanța esențială a accesului la finanțare pentru categorii de clienți care, din diferite motive independente de ei, nu au acces sau au acces limitat la serviciile bancare convenționale și la serviciile conexe.

Astfel, potrivit rezultatelor cercetării, 92% dintre clienții Patria Credit IFN au investit banii împrumutați pentru a-și dezvolta mica lor afacere. Doar 9% au folosit sumele respective pentru capitalul de lucru.

Fără aceste credite, 55% din respondenți au afirmat că ar fi trebuit să reducă activitatea firmei sau nu ar fi finalizat investiția

În situația în care nu ar fi avut acces la sumele primite prin credit, mai bine de jumătate din respondenți (55%) au afirmat că fie ar fi trebuit să reducă activitatea firmei (28%), fie nu ar fi finalizat investiția (27%). Ponderea respondenților care depind de surse externe pentru finanțarea investițiilor este foarte apropiată de aceea a celor care au declarat că, în cursul ultimilor trei ani, s-a întâmplat cel puțin o dată să nu aibă bani pentru a-și conduce afacerea (54%).

Principala activitate economică a clienților Patria Credit IFN din comunitățile analizate este agricultura, în special legumicultura (74% dintre respondenți), urmată de cultivarea cerealelor (14%) și zootehnie (8%). Există însă diferențe semnificative în structura activităților după mediul de rezidență al afacerii: dacă în zonele rurale predomină agricultura, în orașe ca Târgu Frumos se practică și activități non-agricole (zootehnie), comerț sau servicii.

79% dintre clienții Patria Credit și-au finanțat investițiile în propriile afaceri efectuate în ultimii trei ani prin împrumuturi de la această instituție.

Cel mai adesea, persoanele care contractează un microcredit folosesc sumele pentru a achiziționa echipamente (63%), construcția unui solar (38%), pentru capital de lucru (9%), lucrări de construcție (4%), achiziția unui teren agricol (3%), achiziția de animale (3%) sau a unei locuințe (1%). Doar 9% dintre clienții Patria Credit au folosit sumele împrumutate și pentru alte scopuri decât finanțarea propriei afaceri.

Accesul la finanțare pune dezvoltarea locală pe fast forward

Conectarea mediului local de afaceri la surse de finanțare se corelează cu o rată accelerată de dezvoltare. În comuna Matca din județul Galați, una din cele trei localități incluse în cercetare, numărul gospodăriilor aproape s-a dublat în 2021 comparativ cu anul 2010, urcând de la 4.200 la circa 7.300. De asemenea, numărul firmelor locale a crescut de la aproximativ 150 la 1.070.

Creșterea cea mai ridicată se înregistrează în rândul firmelor cu activitate în domeniul agriculturii, care în 2021 erau peste 700, de 50 de ori mai multe decât în 2010. De asemenea, numărul fermierilor cu vârsta de sub 35 de ani a crescut de cinci ori, de la 500 în 2010 la 2.500 în 2021.

În același interval de timp, valoarea medie a creditului acordat de Patria Credit clienților din Matca s-a triplat, valoarea celui mai mic credit acordat a crescut de șase ori, iar valoarea mediană a creditelor a crescut de aproape patru ori.

„Datele din studiul Fundației Patria Credit confirmă impactul pozitiv pe care îl are accesul la finanțare asupra economiei locale, îmbunătățind semnificativ situația socială a acestor comunități”, afirmă Raluca Andreica, CEO Patria Credit și Director Executiv al Fundației Patria Credit. „Aceste date demonstrează clar că, atunci când există condiții favorabile – și subliniem că accesul la finanțare este foarte important, dar nu este unica premisă, implicarea celorlalți stakeholderi fiind esențială – bunăstarea nu întârzie să apară.

Rezultatele studiului contrazic flagrant o serie de mituri comune: că economia rurală ar fi în declin, că oamenii ar folosi microcreditele pentru a supraviețui de la o lună la alta, că agricultura nu ar fi rentabilă sau că tinerii nu ar fi atrași de perspectiva muncii la fermă. Dimpotrivă, acolo unde există premise favorabile vedem comunități înfloritoare, care se confruntă și ele cu dificultăți, dar reușesc să răzbată dacă primesc sprijin.

Probabil cel mai important rezultat al cercetării este că am reușit să demonstrăm impactul social al microcreditării. De exemplu, abandonul școlar s-a redus acolo unde oamenii au acces la resurse de dezvoltare – de pildă în localități precum comuna Scărișoara, unde copiii a peste 90% dintre clienții Patria Credit reușesc să absolve gimnaziul și pleacă să învețe la liceu în Caracalul vecin. În comuna Matca, abandonul școlar a dispărut complet; toți copiii merg la școală.”

Accesul la microcredite se corelează cu creșterea cheltuielilor pentru educație

Dincolo de a stimula micile afaceri locale, studiul Fundației Patria Credit arată că în comunitățile vizate (ruralul și urbanul mic) accesul la finanțare are și un impact social – aceasta fiind a doua axă a cercetării. Astfel, peste jumătate (51%) din gospodăriile care au accesat microfinanțări au înregistrat creșteri ale veniturilor în ultimii trei ani (2019-2021), principalul motiv indicat fiind dezvoltarea afacerii agricole (82% dintre respondenți). Niciuna din gospodăriile incluse în eșantion nu a redus cheltuielile pentru educație în 2021 comparativ cu anul 2020; dimpotrivă, mai bine de două treimi din respondenți (69%) au declarat că în 2021 au cheltuit mai mult pentru educația copiilor decât în anul anterior.

Impactul asupra comunității: 80% din firme sunt conduse (și) de femei

A treia axă a cercetării, respectiv impactul comunitar, a avut în vedere mai ales analiza capacității de asociere a producătorilor agricoli (pentru a avea acces la rețelele de desfacere ale marilor retaileri sau capacitate de stocare și procesare la nivel comunitar), precum și gradul de ocupare a forței de muncă. Principalele concluzii au fost că doar 13% dintre clienții Patria Credit IFN au beneficiat de serviciile unei forme asociative economice din regiune, gradul de asociere redus fiind o problemă structurală a economiei rurale a României.

De asemenea, studiul a mai arătat că în conducerea a 80% din afacerile creditate de Patria Credit IFN sunt implicate femei.

Toolkit de evaluare a impactului social al instituțiilor de finanțare

Pentru a evalua impactul social, studiul descrie și propune o metodologie de analiză, un „toolkit” ce constă într-un set de 22 de indicatori grupați pe trei dimensiuni:

* furnizarea de servicii financiare persoanelor/afacerilor mici din medii (categorii) vulnerabile, indicator ce reflectă gradul de incluziune financiară în categoria de public vizată
* calitatea vieții clienților, respectiv dacă la creditare au acces persoanele cu un nivel de trai mai scăzut și care ar avea dificultăți în a obține credite de la instituțiile bancare
* impactul finanțării, respectiv dacă microcreditarea ajută nu doar la creșterea bunăstării individuale, ci și a celei comunitare, prin stimularea ocupării, în special a femeilor

Punctajul final este distribuit pe o scală de la 0 la 60 de puncte, reflectând o performanță socială mare (40 – 60 de puncte), medie (20 – 39 de puncte), sau scăzută (sub 20 de puncte).

Despre cercetare

Studiul a fost realizat de o echipă de cercetători – Claudia Petrescu, cercetător la Institutul de Cercetare a Calității Vieții, și Roxana Săvescu, conferențiar universitar la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, sub coordonarea Fundației Patria Credit. Studiul a fost realizat cu susținerea financiară a Patria Credit IFN SA și a Fondului European pentru Europa de Sud-Est (EFSE). Eșantionul a constat în 120 de gospodării din comunele Matca (jud. Galați) și Scărișoara (jud. Olt), respectiv orașul Târgu-Frumos (jud. Iași), clienți ai Patria Credit IFN SA.

Datele primare au fost colectate prin intermediul unui sondaj (chestionar) administrat întregului eșantion, precum și prin interviuri cu stakeholderi locali (primari și reprezentanți ai autorităților locale), manageri zonali ai Patria Credit IFN SA, precum și prin realizarea a 12 studii de caz pe clienți. Datele primare au fost completate prin desk research în baze de date publice, date interne ale Patria Credit IFN și diverse alte surse: rapoarte realizate de alte instituții de microcreditare (FINCA), studii de caz de la nivel european, studii și rapoarte de cercetare privind evaluarea impactului social al microcreditării publicate la nivel internațional.

Mai multe detalii AICI

Editor BankingNews

Editor al publicaţiei online www.bankingnews.ro. A participat activ nu numai în managementul şi dezvoltarea proiectului, ci a adoptat şi o implicare directă în activitatea editorială, fiind atrasă de munca redacţională. A descoperit pasiunea pentru jurnalism atunci când a făcut parte din echipa care a lansat portalul www.ghiseulbancar.ro. Așa că îşi asumă rolul de editor, alcătuind, de cele mai multe ori, materiale de analiză.

Leave a Reply

  • (not be published)