Tendința de modificare a spațiului locativ, generată de pandemie, a contribuit la o majorare impresionantă a cererii de credite. (Sursa foto: www.fca.org.uk/insight)

Pandemia de coronavirus a schimbat nevoile de locuire ale populației, românii orientându-se către apartamente mai mari și către case individuale, la curte. Tendința de modificare a spațiului locativ a contribuit firesc la o majorare impresionantă a cererii de împrumuturi. În acest fel, criza sanitară a generat o efervescență neașteptată pe piața creditării ipotecare, având în vedere dimensiunea problemelor cu care se confruntă economia românească pe fondul restricțiilor impuse de COVID-19.

Publicația BankingNews a studiat datele Băncii Naționale a României cuprinse în structura în profil teritorial a creditelor pentru a analiza evoluția finanțărilor ipotecare în perioada 2006 – 2021 pe fiecare regiune administrativă în parte. Cifrele BNR arată că soldul creditelor ipotecare a crescut în ultimii 15 ani de peste 19 ori, de la 5,24 miliarde de lei în ianuarie 2006 la 97,89 miliarde de lei în septembrie 2021. În perioada 2006 – 2021, volumul împrumuturilor pentru case a consemnat creșteri trimestriale pe linie, cu o singură sincopă care s-a întâmplat în intervalul ianuarie – martie 2011, când soldul a suferit o diminuare cu aproape un miliard de lei. Pe fondul acestui trend ascendent liniar, un aspect deosebit de important de menționat este reprezentat de faptul că pandemia a determinat un salt record al soldului finanțărilor pentru locuințe, iulie – septembrie 2021 fiind cel mai productiv trimestru din ultimii 15 ani. Nici măcar programul Prima Casă, lansat în 2009, nu a imprimat o înflăcărare atât de consistentă pe piața de profil așa cum a reușit criza sanitară.

În perioada 2006 – 2021, există trei trimestre în care volumul creditelor ipotecare a înregistrat creșteri mai mari de 3 miliarde de lei. Primul episod s-a petrecut în intervalul aprilie – iunie 2010, când soldul împrumuturilor s-a majorat cu 3,14 miliarde de lei, evoluție impulsionată de programul Prima Casă. Al doilea moment de creștere accelerată s-a consemnat în trimestrul IV din 2015 (+3,18 miliarde de lei), o perioadă în care economia românească și industria bancară erau pe val. Acum, însă, în plină pandemie, în cel de-al treilea trimestru din acest an, soldul împrumuturilor pentru locuințe s-a mărit cu 3,62 miliarde de lei. ”O cifră record!”, care luat prin surprindere și pe cei mai optimiști bancheri.

Această evoluție accelerată din ultima perioadă a pus pe gânduri Banca Națională a României, care decis că sunt necesare niște măsuri care să contribuie la frânarea avântului creditării ipotecare. Astfel, BNR a stabilit noi condiții pentru accesarea unui împrumut pentru casă, stabilind majorarea avansului minim necesar în cazul unui împrumut pentru locuință începând cu 1 ianuarie 2022, de la 15% la 25% pentru un credit în lei, de la 25% la 35% pentru un împrumut în euro și de la 40% la 50% pentru o finanțare în altă valută. Noile modificări vizează numai debitorii care accesează un credit ipotecar pentru achiziția unei locuințe de vacanță sau a unei case sub forma unei investiții.

Numai 6 județe depășesc pragul de 3 miliarde de lei, în timp ce 26 de județe nu ating nici măcar un miliard de lei. Județul Iași, performerul creditării ipotecare!

 

Cele mai productive județe au rămas în continuare București/Ilfov, Cluj, Timiș, Iași, Constanța și Brașov. Soldul creditelor ipotecare din București/Ilfov s-a majorat, în intervalul analizat, cu aceeași viteză înregistrată la nivel național (de circa 20 de ori). La finalul lunii septembrie a.c., soldul finanțărilor din București/Ilfov era de 40,02 miliarde de lei, reprezentând mai mult de 40% din volumul total al creditelor acordate în întreaga țară. Interesant este că cea mai spectaculoasă creștere a soldului creditelor ipotecare în perioada 2006 – 2021 s-a consemnat în județul Iași, de la 0,15 miliarde de lei în ianuarie 2006 la 4,59 miliarde de lei în septembrie 2021. Așa cum se poate observa, volumul finanțărilor pentru locuințe din Iași s-a majorat de peste 30 de ori.

Din păcate numai în aceste șase județe, respectiv București+Ilfov, Cluj, Timiș, Iași, Constanța şi Brașov, finanțărilor ipotecare depăşeşte 3 miliarde de lei. Pe de altă parte, în 26 de judeţe, valoarea finanţărilor pentru locuinţe nu atinge nici măcar un miliard de lei. Cele mai mici portofolii sunt în Călărași (354,7 milioane de lei), Caraș-Severin (337,9 milioane de lei), Covasna (285,7 milioane de lei), Giurgiu (273 milioane de lei) și Harghita (213,6 milioane de lei).

Spre comparaţie, București+Ilfov deţine un sold al creditelor ipotecare de aproape 3 ori mai mare decât suma celor 26 de judeţe care înregistrează valori sub un miliard de lei. Îngrijorător este faptul că valoarea împrumuturilor pentru locuințe din 9 județe (Teleorman, Ialomița, Mehedinți, Sălaj, Călărași, Caraș-Severin, Covasna, Giurgiu, Harghita) nu ajunge nici măcar la 500 milioane de lei, aceste zone fiind de altfel și cele mai sărace și subdezvoltate regiuni din România.

Editor BankingNews

Project Manager & Editor al publicaţiei online www.BankingNews.ro. Are o experienţă vastă, de peste 20 de ani, în domeniul mass-media. A ocupat, de-a lungul timpului, rolul de editor şi/sau funcţii de conducere în cadrul redacţiilor unor ziare şi reviste, precum "Cronica Română", "România Liberă", "Curierul Naţional", "Independent", "Agenda Construcţiilor" etc. Se simte bine în mediul virtual, unde a dezvoltat numeroase proiecte, fiind fondator sau co-fondator al www.ghiseulbancar.ro, www.banisiafaceri.ro, www.bankingjobs.ro şi www.cafeneauabancara.ro.

Leave a Reply

  • (not be published)