Rigid dar cald, sobru dar blând, calm dar pertinent, Steven van Groningen își măsoară cu grijă cuvintele așa cum își dozează efortul atunci când aleargă la maraton. Este cel mai statornic șef de bancă locală și a reușit, prin adoptarea unei politici echilibrate de dezvoltare, să asigure Raiffeisen Bank, chiar și în anii grei de criză financiară, locul fruntaș în topul celor mai profitabile bănci din România. Orice întâlnire cu Steven van Groningen îți dezvăluie un om deschis, dar calculat și așezat. Lejeritatea cu care se exprimă, ideile pe care le exprimă public, implicarea în societate ca membru activ al unor organizații caritabile, promovarea unui stil de viață sănătos prin participarea la diverse întreceri sportive, deschiderea către creativitate susținută prin pasiunea nebună pentru fotografie l-au propulsat printre cei mai admirați CEO din România. Șeful Raiffeisen Bank se arată deranjat de faptul că băncile nu au reușit să inițieze un dialog real cu proprii clienți, lucru care se poate realiza printr-o organizare mai bună în cadrul unor entități reprezentative la nivelul celor două tabere.

Steven van Groningen este adeptul consumului de energie, timp și resurse în scopuri constructive și pozitive, fiind de părere că societatea românească se consumă prea mult în subiecte și teme negative. Bancherul atrage atenția și asupra faptului că românii nu s-au schimbat foarte mult atunci când vine vorba de a se împrumuta, având în continuare ca obiectiv accesarea unei sume cât mai mari. ”Realitatea este că, și în ziua de azi, puteți să întrebați orice broker de credite, primul criteriu pentru un om care dorește un împrumut este suma maximă pe care o poate lua. Dacă acesta este punctul de plecare, cred că discuțiile cu privire la o dezvoltare sănătoasă a societății și economiei sunt de prisos. Dacă ești o bancă responsabilă și îi spui clientului că nu este bine să se supraîndatoreze atunci merge la altă bancă”, subliniază Președintele Raiffeisen Bank.

– 2015 și 2016 au fost probabil cei mai grei ani din istoria postdecembristă a sistemului bancar din România pe zona imaginii. Creditele în franci și darea în plată au fost subiectele care au ținut capul de afiș. Cei doi ani au fost o provocare pentru orice bancă locală. Cum a depășit Raiffeisen Bank această cumpănă, care sunt împlinirile și neîmplinirile acestei perioade pentru banca dumneavoastră și cum a fost influențat business-ul Raiffeisen Bank?
– Este foarte greu de gestionat o perioadă în care într-adevăr ești pus la zid și se creează tot felul de opinii negative nejustificate și un mediu în care este greu de operat. Este o perioadă în care am pierdut foarte mult timp cu lucruri care nu erau pozitive. Este clar că ceea ce s-a întâmplat cu darea în plată și cu conversia creditelor în franci elvețieni a fost generat de niște interese. Este dezamăgitor să vedem cum este posibil ca anumite interese punctuale ale unor oameni creează o atmosferă care dăunează întregii economii. Vorbim despre încredere. Eu nu spun că sistemul bancar nu a greșit sau că ar fi putut face lucrurile altfel în trecut, acestea fiind cu siguranță subiectele unor discuții importante. Însă ne-am aflat în multe momente în situația în care nu a mai fost posibil niciun dialog. Nu poți vorbi pe fapte și pe principii, totul devenind un monolog acuzator. Lucrurile s-au întâmplat pe baza percepțiilor de putere, ca în cazul scenei politice, unde de multe ori declarațiile tari și injuriile iau locul dialogului pe baza unor analize. Am observat acest lucru destul de clar în toată această perioadă. Dacă într-o societate, în care pretinzi că este democrație, nu poți avea un dialog sau o dezbatere care să ducă la luarea unor măsuri. A fost o dezamăgire. Am făcut eforturi relativ mari pentru a gestiona o situație în care nu te lupți pentru ceva constructiv, să schimbi ceva în bine, ci doar încerci să previi ceva  rău. Prefer să pierd timpul sau să folosesc energia mea pentru schimbări pozitive care să ne ajute să mergem înainte, nu să nu mergem înapoi. Această perioadă a fost destul de frustrantă și cred că impactul negativ se vede și acum.

”Avem nevoie de un dialog real între bănci și consumatori”

– Există un aspect pozitiv al acestei perioade? Ați identificat o lecție bună?
– Da, cu siguranță, însă nu știu dacă aceste lecții sunt învățate. Cred că am învățat că în sistemul bancar avem nevoie în primul rând de un dialog real între bănci și consumatori. Am putut observa că nici băncile nu sunt organizate cum trebuie și nici clienții nu sunt reprezentați de o asociație a consumatorilor reprezentativă. Există căteva organizații care pretind că sunt reprezentanți ai consumatorilor, însă câți membri numără? Raiffeisen Bank are 2 milioane de clienți persoane fizice. Trebuie să existe o organizație puternică care să reprezinte consumatorii. Atunci putem avea ca bancă un dialog direct. Acum ce se întâmplă? Există anumite personaje care pretind că reprezintă interesele consumatorilor, lucru pe care nu-l fac pentru că au alte interese. Aceasta este o lecție pe care trebuie s-o învățăm cu toții. Îmi pare rău că lipsa efectivă a reprezentativității în societatea civilă a intereselor consumatorilor este exploatată, în loc să fie stimulată.

– Această perioadă a scos în evidență și o slăbiciune în rândul băncilor. Am avut situații în care nu au demonstrat că au o viziune unitară, nu au vorbit toate aceeași limbă…
– Este adevărat! Total de acord. Îmi dau seamă că dacă ești o bancă individuală și ai pierderi, ai probleme sau ai o schimbare de management relativ recentă, nu te simți confortabil să ieși public. Înțeleg asta. Însă, tocmai de aceea este important să existe o structură care poate face acest lucru ca organizație. Dar aici trebuie stabilit în primul rând un nivel de ambiție și îmi pare rău că nu am reușit să comunicăm sau nici nu a existat ambiția să comunicăm ca sistem bancar cu altcineva decât cu autoritățile, cum ar fi publicul larg sau alți stakeholders. Acest lucru s-a văzut foarte clar în această perioadă. Acest lucru este până la urmă o slăbiciune a sistemului bancar, slăbiciune pe care o putem observa și în alte sectoare ale economiei. Nu cred că putem continua așa. Sunt total de acord că sistemul bancar ar trebui să schimbe câteva lucruri, iar bancherii ar trebui să facă o reflecție și să vadă ce au de învățat din asta, chiar dacă este o problemă care nu este limitată numai la comunitatea noastră.

”Educația financiară este un domeniu în care am putea face mult mai mult”

steven-buna

– Ce ar trebui să schimbe sistemul bancar?
– Părerea mea este că ar trebui să ne organizăm mai bine, nu doar să reacționăm la ceea ce se întâmplă, ci să fim proactivi. Să avem opinii nu doar despre ceva ce ar putea afecta direct băncile, ci în general asupra oricărei legislații, care face referire la dezvoltarea economică a României, cum ar fi legislația fiscală sau legislația muncii. Sistemul bancar nu operează într-un vid, face parte din societate, și atunci cu cât se dezvoltă economia și societatea cu atât mai bine va fi pentru toată lumea. Nu poți să spui că asta nu mă privește pe mine. Dacă ne uităm la statistici despre educația financiară putem observa că România stă foarte prost la acest capitol. Clar, este un domeniu în care am putea face mult mai mult. Primul lucru este că trebuie să alocăm resurse în această direcție. În sistemul bancar trebuie să existe o echipă de cel puțin 20 de persoane care să lucreze în această direcție full time. Nu trebuie să privim lucrurile doar pe termen scurt.

– Revin  la prima întrebare și vă rog să ne specificați cum a fost influențat business-ul Raiffeisen Bank de acești doi ani…
– În primul rând, aș vrea să menționez că această perioadă acționarii noștri au fost foarte îngrijorați, chiar dacă întotdeauna am reușit să obținem rezultate foarte bune. Ca șef de bancă ești întotdeauna într-o poziție delicată, pentru că nu știi exact ce se va întâmpla. Vrei să ai resurse pentru creștere și vezi cum oportunități care există nu pot fi exploatate. Mă bucur însă că problemele privind conversia creditelor în franci elvețieni și darea în plată au fost clarificate la Curtea Constituțională. Prefer ca energia consumată pentru a preîntâmpina diverse efecte negative să fie consumată pentru lucrurile pozitive și pentru dezvoltare. Ca bancă te adaptezi și mergi mai departe, însă efectele le vom vedea pe termen lung. Avem atât de multe lucruri importante de făcut și e păcat să pierzi timp și resurse cu chestiuni care nu sunt pozitive. Spre exemplu, observăm în ultimul timp dorința de a mări salariile în România sau să creștem salariul minim. Foarte bine! Dar pentru asta trebuie să creștem productivitatea. Nimeni nu pare preocupat să creștem productivitatea. Aceasta ar trebui să fie principala preocupare a societății românești.

– Legat de conversie aș vrea să știu dacă aveți în vedere lansarea unei oferte care să se adreseze tuturor clienților.
– Am avut câteva programe dedicate și, vreau să menționez că în continuare facem conversie. Consider că ceea ce oferim este extrem de rezonabil. Evident că o ofertă dedicată tuturor clienților, indiferent că întâmpină sau nu probleme la plata ratelor, este foarte costisitoare. Ideea este să folosim această pârghie pentru oamenii care nu mai pot plăti. Este rezonabil să ne adresăm celor care vor să plătească însă nu mai pot, decât celor care pot să plătească dar nu vor.

– Este un principiu corect. Este adevărat, însă există bănci care au încălcat acest principiu, lansând oferte de conversie pentru întreg portofoliu de clienți cu credite în franci și par să-și fi rezolvat problemele în mare parte în acest fel.
– Da. Este corect, însă n-aș vrea să uităm că acești clienți au avut posibilitatea de a apela la conversie cu mult înainte de a crește cursul leu/franc atât de abrupt. Dacă nu vrei să faci asta, ascultând niște avocați care au clar interesele lor și care creează niște așteptări care sunt total nerealiste, iar cursul crește și mai mult, îmi pare rău dar ești responsabil pentru alegerile pe care le faci în viața ta. Nu pot să folosesc resursele pe care le am la dispoziție ca să compensez pe cineva care a luat în mod repetat decizii proaste. Să fim foarte clari, cazurile sociale, oamenii care au probleme și nu mai pot plăti, le rezolvăm. Dar, în realitate, cine ne dă în judecată? Profesori universitari, membrii unor board-uri din multinaționale, consilieri juridici de la alte bănci, deci oameni cu un nivel de cunoaștere peste mediu, care acum îmi spun că nu au înțeles. Nu înțeleg de ce ar trebui să le dau de fiecare dată câte o ofertă de conversie. Este o chestiune de principiu.

”Nu mai văd preluarea unei bănci ca un obiectiv strategic sau tactic”

– Care sunt cele mai importante trei provocări pentru băncile din România în general și cum administrează Raiffeisen Bank aceste provocări?
– Cred că principala provocare pentru băncile din România se rezumă la adaptarea sloganului electoral al Președintelui SUA, Donald Trump ”Make banking great again!”. Practic, trebuie să facem din nou din banking un business respectabil. Este un challenge extrem de important, pentru că dacă nu există un anumit nivel de încredere este foarte greu pentru sistemul bancar să joace rolul pe care-l are în societate. A doua provocare este ca sistemul bancar să se schimbe din punctul de vedere al tehnologiei și al reglementărilor. Pe termen lung, cred că nu va mai fi loc pentru un număr mare de bănci universale și atunci se va înteți lupta pentru cotă de piață, în sensul corect și sănătos al cuvântului, nu cum a fost înainte de anul 2008. Într-un fel, cea de-a treia provocare, caracteristică României, este că ai clienți care-și doresc ultimele tehnologii pe mobile banking, dar ai și clienți care sunt familiarizați în continuare cu numerarul. Dacă ne uităm, banda de adresabilitate este foarte largă și trebuie să iei o decizie clară, pentru că nu poți fi în același timp cel mai eficient în cash și cel mai modern.

– De vreo trei – patru ani se observă o tendință de consolidare a sistemului bancar românesc. Am asistat la mai multe tranzacții, care au permis mai multor jucători să-și întărească poziția pe piață. Este previzibil ca acest proces să continue. În mod cert, bănci precum Bancpost, Banca Românească sau Piraeus Bank sunt de vânzare. Vă rog să comentați pe această temă, până unde va merge acest trend și să ne spuneți dacă Raiffeisen Bank vrea cotă de piață prin achiziții.
– Într-adevăr, procesul de consolidare a sistemului bancar prin achiziții a durat mult. Eu, personal, am crezut că acest lucru se întâmpla mai devreme, pentru că cel mai bun moment pentru achiziții este atunci când piața stagnează. Acum, când piața crește, orice tranzacție consumă foarte multă energie de management și resurse dintr-o bancă și atunci riști să pierzi din oportunitățile de creștere organică care există. Să vedem ce se va întâmpla cu cele 3-4-5 bănci care sunt de vânzare. Oricum, dacă faci o tranzacție acum, trebuie să fie o tranzacție care merită pentru că faci același efort, în mare măsură, dacă cumperi o bancă mică sau una mai mare. Sunt foarte multe bănci micuțe care nici nu merită efortul. Nu trebuie să pierdem din vedere faptul că această consolidare a sistemului bancar se poate realiza și prin vânzarea de portofolii, adică băncile să fie vândute pe bucăți.

Întotdeauna am spus că ne uităm la orice oportunitate de pe piață, dar personal cred că a trecut momentul în care ar fi interesant să ne creștem cota de piață prin achiziții. Este mai bine să creștem organic. Nu mai văd preluarea unei bănci ca un obiectiv strategic sau tactic.

”Trebuie să vedem ce putem face pentru a îmbunătăți condițiile în care băncile pot să dea credite pentru afaceri”

steven-verde

– Care considerați că vor fi cele mai atractive zone din activitatea bancară? Băncile duc o luptă grea pentru plasarea banilor din depozite în credite.
– Acum lichiditatea este mare și, într-adevăr, vrem să dăm credite. Dar, lichiditate nu există numai în sistemul bancar, sunt firme care nu au reinvestit în anii trecuți, folosind banii pentru a finanța rețelele lor de distribuție. Tocmai de aceea, avem nevoie de firme care fac investiții în capacități de producție și în infrastructură. Pentru acest lucru trebuie să creăm un mediu în care o firmă să se simtă confortabil și să-și asume un anumit risc. Îmi pare rău, dacă citiți ziarul sau vă uitați la televizor, realizați că nu poți face niciun calcul acum. Nu avem predictibilitatea necesară în ceea ce privește fiscalitatea sau costul cu mâna de lucru. De fiecare dată când există predictibilitatea crește nivelul de încredere, care aduce cu sine și un apetit pentru investiții.

– Cât de interesant este mediul de business local pentru finanțare? Există cerere din partea afacerilor pentru împrumuturi?
– Firmele mari au, într-o mare măsură, destulă lichiditate acum, dar sunt proiecte la care există nevoia de finanțare, mai ales atunci când vine vorba despre investiții în real estate. Pe de altă parte, avem programele de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii, care sunt de succes. Avem antreprenori, avem idei, dar capital nu prea. Reiese din statistici că avem două sute de mii de firme fără activitate, două sute de mii au activitate dar au profit zero, iar din cele care rămân și sunt profitabile multe se confruntă cu subcapitalizarea. Trebuie să vedem ce putem face pentru a îmbunătăți condițiile în care băncile pot să dea credite. Politicienii ar trebui să-i sprijine pe cei care produc. În timpul crizei am avut în sistemul bancar românesc un nivel al creditelor neperformante de peste 20%. Asta înseamnă că aproape 80% dintre clienți plăteau, făceau eforturi în această direcție chiar dacă era greu. Și atunci întrebarea mea este ”pe cine ar fi trebuit să sprijinim: pe cei care produc și plătesc sau pe cei care au ajuns din varii motive într-o situație în care nu mai pot să plătească sau nu mai vor să plătească?”. Cei care nu plătesc sunt considerați deștepți, descurcăreți. Aceasta, după părerea mea, este o abordare greșită pentru societate. La noi, facem orice pentru a-i proteja pe cei care nu plătesc. Chiar dacă par frustrat, pot să vă spun că de fapt sunt îngrijorat pentru că în România nimeni nu pare să fie preocupat de cultura achitării datoriilor, care a devenit strigentă și periculoasă.

– Sunteți mulțumit de activitatea din 2017 a Raiffeisen Bank? Care sunt planurile și obiectivele?
– Mă bucură mult că în acest an am revenit la lucruri pozitive, în care ne preocupăm mai mult de banking, de clienții noștri și de produse. Sunt mai mult decât mulțumit, sunt chiar încântat de ceea ce ne propunem. Eu mă uit întotdeauna pe termen lung, preocuparea mea este să găsim permanent câte ceva prin care să putem îmbunătăți viața clienților noștri. Mă bucur că am ajuns într-o fază în care putem să facem lucruri care sunt pozitive și să ne întoarcem la faza în care sistemul bancar contribuie direct la dezvoltarea economică a țării și la creșterea bunăstării. Rezultatele noastre la șase luni sunt încă o confirmare a poziționării noastre puternice pe piața bancară românească. Profitul net a înregistrat o ușoară creștere față de aceeași perioadă a anului trecut până la 55 milioane de euro. Portofoliul de credite nete al băncii a crescut în ultimele 12 luni cu 3%, până la 4,32 miliarde de euro. Creditele nou-aprobate în această perioadă au fost de 1,4 miliarde de euro, mai mult de o treime fiind acordate segmentului persoanelor fizice. Pe viitor, vom continua să ne concentrăm pe dezvoltarea relațiilor cu clienții existenți, pe atragerea de noi clienți pentru a ne asigura o creștere echilibrată și constantă pe toate segmentele. În paralel, eforturile noastre se îndreaptă spre inovare și simplificare a interacțiunilor cu banca. Clienții doresc o interacțiune cât mai simplă și mai rapidă cu banca, așteptările lor cresc odată cu evoluția tehnologiei, iar noi trebuie să răspundem acestor cerințe. Este clar că fața industriei bancare se schimbă, iar noi nu ne-am propus numai să fim o parte din această schimbare, ne-am propus să fim deschizători de drum, așa cum am reușit să fim de multe ori până acum.

– Care este mesajul pe care-l transmite Raiffeisen Bank după 20 de ani petrecuți pe piața din România? Cum a fost și cum va fi mai departe și care sunt impresiile?
– Este vorba despre o călătorie. Nu a fost un scop în sine să ajungem la 20 de ani sau mai mult. Este foarte frumos să te oprești din când în când, pentru a vedea unde te afli. Cred că dacă în urmă cu 16 ani, când am venit la Banca Agricolă, dacă m-aș fi uitat în viitor, ar fi fost foarte îndrăzneț dacă aș fi spus că o să ajungem unde suntem astăzi. Cel mai mulțumit sunt de faptul că suntem o bancă foarte bine poziționată. Nu trebuie să ne uităm doar la aspectele financiare, la cât de puternic este bilanțul, ci și la cum sunt obținute aceste rezultate. Dacă facem abstracție de discuția despre creditele în franci elvețieni, pot să spun că majoritatea clienților noștri este mulțumită, oamenii au încredere în banca noastră. Vreau să continuăm pe același drum. Vreau să creăm valoare pentru toți stakeholders. Aproape mă distrează când politicienii îmi spun mie că tot ceea ce ne interesează pe noi bancherii este profitul. Eu îmi amintesc că în ultimii 16 ani au văzut foarte mulți politicieni care au venit și au plecat înapoi. Ei sunt cu abordarea pe termen scurt. Eu știu foarte bine că dacă nu creez valoare pentru clienții mei nu o să am o relație lungă de parteneriat și afaceri cu ei. Dacă nu creez valoare pentru angajații mei, nu o să fie mulțumiți și vor vrea să meargă la alți angajatori. Dacă nu mă comport corect cu alți stakeholders, cum sunt reglementatorii sau furnizorii băncii, atunci nu pot să mă bazez pe ei. Evident, și statul trebuie să fie mulțumit și sunt convins că este mulțumit dacă mă uit la contribuțiile Raiffeisen Bank la buget. Și, la sfârșitul zilei, bineînțeles că și acționarul băncii trebuie să fie mulțumit. Repet, avem o relație bună cu clienții noștri, un semnal al încrederii pe care ne-o acordă fiind evoluția ascendentă a depozitelor. De asemenea, nu trebuie să pierdem din vedere că Raiffeisen Bank a avut întotdeauna o rată a creditelor neperfomante care s-a situat la jumătatea nivelului sistemului bancar din România. Este o mare realizare, care arată că am avut o abordare altfel decât sistemul bancar per ansamblu. Aceasta este o bază extraordinar de bună pentru viitor.

Interviul cu președintele Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, a apărut în Numărul 3 al Revistei BankingNews. Discuția cu bancherul olandez a avut loc la finalul lunii iulie 2017. Asumată ca un exercițiu jurnalistic de elită prin conținut, concept și înfățișare, util pentru cititori, Revista BankingNews va avea o apariție trimestrială, fiind distribuită pe bază de abonament și printr-un program de marketing direct. Edițiile din acest an vor fi disponibile în lunile Martie 2017, Iunie 2017, Septembrie 2017 și Decembrie 2017. Comenzile de abonamente se pot realiza pe e-mail la abonamente@bankingnews.ro sau completând formularul disponibil la www.bankingnews.ro/abonamente (CLICK AICI). Pentru detalii, ne puteți contacta la telefon 0770.997.921.

Editor BankingNews

Project Manager & Editor al publicaţiei online www.BankingNews.ro. Are o experienţă vastă, de peste 20 de ani, în domeniul mass-media. A ocupat, de-a lungul timpului, rolul de editor şi/sau funcţii de conducere în cadrul redacţiilor unor ziare şi reviste, precum "Cronica Română", "România Liberă", "Curierul Naţional", "Independent", "Agenda Construcţiilor" etc. Se simte bine în mediul virtual, unde a dezvoltat numeroase proiecte, fiind fondator sau co-fondator al www.ghiseulbancar.ro, www.banisiafaceri.ro, www.bankingjobs.ro şi www.cafeneauabancara.ro.

Leave a Reply

  • (not be published)