Cum astăzi este 8 Martie, o zi specială pentru toate femeile, ne-am gândit să reluăm un studiu de caz, realizat de BOGDAN CĂPRARU, Prof. Univ. Dr. Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” Iași. Materialul a apărut în Numărul 3 al Revistei BankingNews. La mulţi ani tuturor Doamnelor!

În ultimii ani există preocupări tot mai intense în ceea ce privește elementele de guvernanță corporativă în bănci, în special după criza financiară din 2007. O serie dintre aceste preocupări vizează optimizarea structurii board-urilor băncilor, astfel încât aceste instituții să fie cât mai performante. Astfel, o diversitate în ceea ce privește componența structurilor de conducere este considerată un element care ar îmbunătăți guvernanța corporativă a unei organizații financiare. Un board a cărui membrii au abilități cât mai diferite este unul de preferat.

În acest context, atât studiile din domeniul academic, cât și evoluțiile din piață au arătat că prezența persoanelor de gen feminin ar avea un impact semnificativ în ceea ce privește guvernanța corporativă, performanțele băncilor în cauza. Argumentele în acest sens vizează mai multe aspecte. Vom enumera în cele ce urmează o parte dintre acestea, cele mai importante, în mod rezumativ, pornind de la diverse studii.

capraru b c

Astfel, femeile din board au o înclinație mai mare către monitorizare și control, abordează și își pregătesc cu mai multă seriozitate întâlnirile de board, au abilități mai bune de comunicare interpersonală. Totodată, prezența femeilor în componența board-urilor generează o perspectivă unică ca stil de muncă, luând parte atunci când se iau decizii într-un mod mult mai participativ și orientat pe proces. De asemenea, facilitează o mai bună comunicare în cadrul comitetelor, pot fi mai conservatoare și cu aversiune față de risc. În procesul de decizie includ o orientare mai pronunțată către standardele etice. Într-o altă ordine de idei, din punct de vedere economic, în contextul în care prezența femeilor are influență asupra guvernanței corporative a băncilor, atunci ar putea influența valoarea de piață a instituției, precum și eficiența activității lor.

În cele ce urmează vă propun rezultatele unui studiu realizat împreună cu conf. dr. Alin Andrieș – Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, lect. dr. Simona Nistor – Universitatea „Babeș-Boliay” din Cluj Napoca și Antonio Minguez Vera – Universitatea din Murcia (Spania) în cadrul proiectului de cercetare “Relația dintre competiție, eficiență și stabilitate bancară pe timp de criză. O abordare prin prisma teoriei de agent”, cod proiect: PN-II-RU-TE-2014-4-0291. Acest studiu analizează influența prezenței femeilor în structurile de conducere asupra eficienței unui eșantion de 130 de bănci comerciale din 17 țări din Europa Centrală și de Est (1).

Informațiile cu privire la componența board-urilor au fost colectate din Rapoartele anuale, Rapoartele financiare, Rapoartele cu privire la adecvarea capitalurilor și managementul riscurilor, precum și din cadrul paginilor web ale băncilor, iar informațiile financiar-contabile la nivel de bancă au fost extrase din baza de date Bankscope-Bureau van Dijk. Astfel, în estimările econometrice folosite, s-au folosit o serie de indicatori care să exprime prezența persoanelor de sex feminin în componența consiliilor de supraveghere, a consiliilor de administrație, precum și în toate board-urile băncii.

Performanța băncii a fost măsurată cu ajutorul a doi indicatori de eficiență: cost efficiency (eficiența cost) și technical efficiency (eficiența tehnică). Primul exprimă raportul dintre costul minim potențial în condiții de cele mai bune practici și costul obținut de fiecare bancă în cauză, iar cel de-al doilea indicator cantitatea maximă de „output” obținută de bancă, la un anumit nivel de „input” dat. Valorile celor doi indicatori se pot încadra între 0 și 1, cu cât valoarea este mai mare, cu atât eficiența acelei bănci este mai mare.

Pornind de la statistici, considerate la nivel mediu pe toată perioada, situația se prezintă după cum urmează. Procentul cel mai mare de bănci care nu aveau nicio femeie în bord se regăsește în Slovenia, iar cel mai mic procent în Serbia, unde toate băncile analizate au avut persoane de gen feminin în board-uri. În ceea ce privește prezența femeilor în consiliile de supraveghere, cea mai mare pondere se regăsește în Lituania, iar cea mai mică în Serbia. În consiliile de administrație, ponderea cea mai mare o deține Muntenegru, iar cea mai mică Macedonia. În România, 24% dintre băncile analizate la nivel de perioadă nu au avut femei în board, fiind peste media eșantionului. Prezența lor în cadrul consiliilor de supraveghere a fost cât media la nivel de sistem (12%), dar în cadrul consiliilor de administrație media este sub media eșantionului (10%).

grafic-capraru

Rezultatele empirice obținute în urma estimărilor econometrice ne arată faptul că acele bănci comerciale care au avut în componența bordurilor persoane de gen feminin au fost mai eficiente decât cele care nu au prezentat această caracteristică. Acest fapt e și mai evident în cazul băncilor de talie mare, ținând cont de dimensiunea activelor.

Din perspectiva consiliilor de supraveghere, s-a observat faptul că, cu cât numărul membrilor este mai mare, cu atât prezența femeilor în aceste consilii are o influență pozitivă asupra eficienței băncii. De asemenea, efectul este amplificat în cazul consiliilor de supraveghere cu cât mai mulți membri independenți (din exteriorul băncii), dar apare o influență negativă dacă în rândul membrilor consiliilor de supraveghere există o pondere mare a expaților.

Cât privește prezența persoanelor de gen feminin în cadrul consiliilor de administrație ale băncilor comerciale din Europa Centrală și de Est, constatăm faptul că acolo unde a existat o guvernanță corporativă prudentă, efectul unei ponderi mai mari a femeilor a fost unul pozitiv asupra eficienței acestor instituții. Pentru a măsura gradul de rigurozitate al guvernanței corporative am ținut cont de următoarele caracteristici: dacă Credit Risk Officer-ul (CRO) este sau nu însărcinat cu managementul riscului băncii în ansamblu; dacă CRO-ul are sau nu funcții executive; dacă banca are sau nu un comitet însărcinat exclusiv cu monitorizarea și managementul riscului; dacă comitetul de risc raportează direct către comitetul director sau către CEO.

În acest context, putem concluziona faptul că orice politici privind îmbunătățirea guvernanței corporative a băncilor comerciale din Europa Centrală și de Est trebuie să țină cont de structura și diversitatea board-urilor. În același timp, autoritățile de reglementare și supraveghere ar trebui să aibă în vedere în mod expres aceste caracteristici atunci când fixează cerințele pentru a îndeplini statutul de membru al unui board al băncii. Astfel, prezența cât mai mare a femeilor în aceste consilii/comitete, dimensiunea mai mare a board-ului, prezența membrilor independenți în board-uri și o structura de management riguroasă, au ca efect o îmbunătățire a eficienței băncilor comerciale din sistemele bancare ale Europei Centrale și de Est, în special în cadrul băncilor de dimensiuni mari.

(1) – Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Macedonia, Muntenegru, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia și Ucraina

Acest comentariu semnat BOGDAN CĂPRARU, Prof. Univ. Dr. Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” Iași, a apărut în Numărul 3 al Revistei BankingNews.

Editor BankingNews

Project Manager & Editor al publicaţiei online www.BankingNews.ro. Are o experienţă vastă, de peste 20 de ani, în domeniul mass-media. A ocupat, de-a lungul timpului, rolul de editor şi/sau funcţii de conducere în cadrul redacţiilor unor ziare şi reviste, precum "Cronica Română", "România Liberă", "Curierul Naţional", "Independent", "Agenda Construcţiilor" etc. Se simte bine în mediul virtual, unde a dezvoltat numeroase proiecte, fiind fondator sau co-fondator al www.ghiseulbancar.ro, www.banisiafaceri.ro, www.bankingjobs.ro şi www.cafeneauabancara.ro.

Leave a Reply

  • (not be published)