Legea darii in plata nu este nici o lege sociala, nici una de protectie a consumatorului, potrivit concluziilor unui studiu de impact al Institutului pentru Politici Publice (IPP) asupra efectelor acestui act normativ la patru luni de la adoptare, prezentat miercuri intr-o dezbatere publica la Facultatea de Drept din Bucuresti.

“Inca din aprilie 2016 avertizam asupra unor potentiale probleme majore in aplicarea legii, probleme legate de lipsa unei viziuni a legii, am spus deja de dilema masurii sociale versus lege de protectie a consumatorilor, in realitate, din punctul nostru de vedere, nu este nici una, nici cealalta”, a declarat, miercuri, directorul IPP, Elena Tudose.

Darea in plata nu este o solutie pentru debitorii cu probleme de solvabilitate, pentru ca legea spune ca dupa ce dai in plata trebuie sa evacuezi locuinta, spun autorii studiului ”Efectele legii privind darea in plata la 4 luni de la adoptare”.

“Este o lege facuta mai putin pentru indivizi si mai mult pentru anumite persoane. Am fost si eu de acord cu parerea exprimata referitor la aplicarea in timp a acestei legi. Cred si eu ca anumite dispozitii din aceasta lege sunt infestate de veninul neconstitutionalitatii mai exact de veninul retroactivitatii”, a spus miercuri decanul Facultatii de Drept, Flavius Baias, citat de HotNews.ro

Mai multi specialisti in drept prezenti la dezbatere au sustinut ca Legea darii in plata favorizeaza anumite categorii de persoane, beneficiarii reali nefiind cei care au probleme reale de solvabilitate.

Tudose a afirmat ca legea nu face distinctie intre cei care nu mai pot sa-si platească creditul si cei care nu mai vor, iar 10% notifica pentru dare in plata pentru cel putin doua imobile, sunt notificari si din partea unor societati comerciale si exista si notificari pentru darea in plata a unor terenuri. 

“Majoritatea creditelor pentru care se apeleaza la darea in plata nu inregistreaza intarzieri la plata ratelor. 10% dintre debitori au cel putin doua imobile. Exista un trend in crestere de a da in plata terenuri”, a afirmat Elena Tudose, director Institutulde Politici Publice.

Tudose a mai declarat ca pana in prezent sunt  3.907 notificari prezente pe rolul instantelor in primele luni de la intrarea in vigoare, 2.634 de contestatii si 174 de exceptii de neconstitutionalitate.

90% dintre romani isi doresc legi cu caracter social. De aici si interesul initiatorilor legii: Darea in plata a fost promovata ca fiind o lege sociala, chiar daca pe parcurs s-a renuntat la aceasta titulatura

Potrivit studiului IPP, aproape 90% dintre romani apreciaza necesitatea unei legi cu caracter social care sa vina in sprijinul celor care nu pot suporta costurile unui credit, insa in realitate caracterul social al legii este diluat de lipsa alternativelor de locuire pentru cei care dau in plata imobilul cu destinatie de locuinta.

Cifrele arata ca valoarea medie a unui credit dat in plata este de doua ori mai mare decat valoarea medie a oricarui alt credit pentru achizitie sau investitie imobiliara, respectiv aproximativ 34.500 euro valoarea medie a creditului pentru investitii imobiliare cu garantii imobiliare, in timp ce valoarea medie a creditului notificat pentru dare in plata este de circa 64.000 de euro.

Tudose a mai explicat ca numarul de potentiali beneficiari ai legii anuntat la vremea respectiva de catre initiatori era disproportionat, mai mare decat in realitate.

“Deputatul de numele caruia este legata Legea darii in plata ne vorbea despre aproape 800.000 de familii care vor face acest lucru. Astazi, la patru luni, vorbim de circa 4.000 de notificari de dare in plata, numarul oficial anuntat de BNR”, a mai declarat directorul IPP.

Concluzii ale studiului, citate de HotNews.ro

• Legea este folosita si de catre cei care nu mai vor sa isi plateasca creditele;

• Caracterul social al legii este diluat de lipsa alternativelor de locuire pentru cei care dau in plata imobilul cu destinatie de locuinta;

• Deși așteptările în raport cu apariția legii erau legate de cei care nu își mai pot permite să plătească datoriile la bănci, realitatea arată că legea este folosită (și) de cei care nu mai vor să plătească. Puțin peste jumătate dintre creditele notificate pentru dare în plată au întârzieri la plată mai mari de 90 de zile. Restul sunt credite care nu înregistrează întârzieri semnificative la plata ratelor;

• 10% dintre debitori au notificat spre dare în plată cel putin 2 imobile;

• 1% dintre notificări sunt făcute nu de persoane fizice, care nu își mai pot plăti ratele la casă, ci de societăți comerciale;

• De asemenea, interesul ridicat al celor care dau în plată terenuri sau mai mult de un imobil ridică semne de întrebare cu privire la beneficiarii reali ai acestei reglementări

• Peste un sfert din notificările de dare în plată la creditele de consum garantate cu ipotecă pe un imobil sunt pentru mai multe imobile;

• 5% din cei care au luat un credit de consum garantat cu ipotecă vor să dea în plată terenuri

• O parte dintre clienții ce au formulat notificări nu s-au mai prezentat la notar pentru a semna actul de dare în plată

Specialistii in drept prezenti la conferinta: Prof. univ. dr. Marian Nicolae, Conf. univ. dr. Radu Rizoiu si Conf. univ. Dr. Ionuț Florin Popa (ambii din Bucuresti), Facultatea de Drept, Universitatea Babes – Bolyai, Cluj Napoca si Prof. univ. Dr. Lucian Bercea, Decan, Facultatea de Drept, Universitatea de Vest, Timișoara. Conferinta a fost organizata de Facultatea de Drept, Revista Romana de Drept Privat si de Institutul de Politici Publice.

Publicatia online www.bankingnews.ro este cea mai completa sursa de informatii financiar-bancare, fiind structurata pe doua componente distincte, ambele avand acelasi rol: informarea exacta a publicului larg cu privire la produsele si serviciile financiar-bancare disponibile pe piata romaneasca de profil.

Leave a Reply

  • (not be published)