Valentin Lazea explică, într-un articol publicat pe blogul OpiniiBNR, de ce situația macroeconomică a României nu permite o reducere suplimentară a dobânzilor de politică monetară până la niveluri comparabile cu cele din Cehia, Polonia și Ungaria. Nevoile de finanțare sunt mult mai mici pentru statele cu care ne comparăm și acest fapt se vede în nivelul mult mai mic al dobânzilor pe care le acceptă finanțatorii externi, deoarece aceștia știu că au un risc mai redus în a-și recupera banii.

Citiți mai multe despre riscurile pe care țara noastră și le-ar fi asumat dacă BNR ar fi adoptat o politică expansionistă similară cu a celorlalte bănci centrale din regiune în materialul semnat de economistul-şef al BNR, Valentin Lazea.

Dezinformarea prin omisiune

“Rețeta e simplă: se iau 50 la sută (sau 75, sau 80 la sută, în funcție de “bucătar”) informații adevărate, imposibil de contestat. Se amestecă cu 50 la sută (sau 25, sau 20 la sută) informații false sau, și mai perfid, informații plauzibile, dar scoase din context. Se servește preparatul cald publicului, care neavând cunoștințe de specialitate, este ușor de manipulat.

Faptul că politicienii procedează așa nu este de mirare, întrucât obiectivul lor este să câștige cât mai multe voturi, profitând de dezinformarea alegătorilor. Două exemple de dezinformare prin omisiune ar fi următoarele:

O doamnă ministru a muncii, autoarea actualei legi a pensiilor, afirmă un lucru adevărat atunci când susține că eforul bugetar pentru statul român ar fi de numai 10 miliarde lei (aproximativ 1 la sută din PIB) în anul 2020, dacă s-ar aplica majorarea de la 1 septembrie a punctului de pensie cu 40 la sută. Ceea ce omite să spună este că această majorare, transpusă la nivelul întregului an 2021, ar duce la un efort bugetar de trei ori mai mare (circa 3 la sută din PIB), într-un an în care România ar trebui să înceapă un efort de reducere a deficitului bugetar. Doar o mică parte a publicului știe că România se află în Procedură de Deficit Excesiv și că Comisia Europeană ne-a dat termen până în 2022 să reducem deficitul bugetar sub 3 la sută din PIB (de la 6-7 la sută din PIB, cât va fi anul acesta fără vreo majorare a punctului de pensie).

Actuala doamnă ministru a muncii afirmă, de la începutul anului că „sunt bani prevăzuți în buget pentru majorarea punctului de pensie”. Ceea ce omite să spună este că – lăsând la o parte pandemia, care a invalidat orice proiecție bugetară – nu poți afirma că „ai bani în buget” pentru activitatea x, dacă bugetul este proiectat din start pe deficit (cu venituri mai mici decât cheltuielile), iar pentru diferență va trebui să te împrumuți. Dacă va trebui să te împrumuți mai mult sau mai scump decât anticipai, va trebui să reduci din cheltuieli la câteva sau la toate activitățile bugetate (deci nu “ai bani în buget”).

Dar să-i lăsăm pe politicieni și goana lor după voturi și să ne ocupăm de ceea ce ne interesează de fapt, adică dezinformarea prin omisiune practicată de unii economiști.

Cunoscutul analist Radu Soviani are absolută dreptate atunci când afirmă că:

  • nu există resurse bugetare pentru toată lumea și nu pentru orice
  • pensiile ar putea fi crescute în septembrie, dar nu cu 40 la sută și nu pentru toți pensionarii
  • economia mondială intră în zodia lui „90 la sută”: consumul mai mic, generat de reținerea consumatorilor, duce la o producție mai mică (cât de „rea” este această ajustare din perspectivă ecologică rămâne de discutat, dar nu aici și nu acum).

După care aruncă „bomba”: resursele pentru creșterea pensiilor ar sta în reducerea dobânzilor de către BNR, suplimentar față de ceea ce a făcut (și, poate, va mai face) până la niveluri comparabile cu cele din Cehia, Polonia și Ungaria. Acest gest ar elibera din cheltuielile cu dobânzi ale bugetului (pentru împrumuturile pe care statul le-a contractat anterior și le contractează în continuare) și ar crea resurse pentru o majorare – parțială – a punctului de pensie.

Unui observator extern nefamiliarizat cu problema, această logică i se poate părea imbatabilă. Numai că ea dezinformează omițând următoarele aspecte:

  1. Este adevărat că, de la începutul anului până la data prezentă (23 iunie), Banca Națională a Cehiei a scăzut dobânda de politică monetară de la 2,25 la sută la 0,25 la sută; cea poloneză de la 1,50 la sută la 0,10 la sută; cea maghiară de la 0,90 la sută la 0,75 la sută, în timp ce BNR a redus dobânda de politică monetară de la 2,50 la sută la 1,75 la sută. Numai că situațiile macroeconomice ale celor 4 state erau din start extrem de diferite în ceea ce privește deficitele “gemene” (bugetar și extern), după cum se vede din tabelul următor:

Nevoile de finanțare sunt mult mai mici pentru statele cu care ne comparăm și acest fapt se vede în nivelul mult mai mic al dobânzilor pe care le acceptă finanțatorii externi, deoarece aceștia știu că au un risc mai redus în a-și recupera banii. România, care a dus politici fiscale expansioniste începând cu anul 2015, achită acum nota de plată. Așadar, dobânzile mai înalte sunt consecința și nu cauza dezechilibrelor macroeconomice. Acest aspect a tot fost repetat de reprezentanții Băncii Naționale, dar se pare că unii formatori de opinie au atenția selectivă.

2. Aceeași informație o regăsim în calificativele principalelor agenții de rating, Standard & Poor’s, respectiv Moody’s, care penalizează, în termeni relativi, performanța economică a României (dezechilibrele bugetar și extern), atribuindu-i cel mai slab nivel din categoria investment grade, cu numai o treaptă deasupra categorie „junk” (gunoi), conform tabelului de mai jos:

Astfel, în opinia celor două agenții de rating, Cehia se situează cu 6 trepte deasupra României; Polonia cu 4, respectiv 3 trepte deasupra României; Ungaria cu 1 treaptă, respectiv zero trepte deasupra României. Cu alte cuvinte, o politică expansionistă a celorlalte bănci centrale (o reducere a dobânzilor) riscă cel mult să le arunce într-o treaptă inferioară, în timp ce o politică similară din partea BNR riscă să ne arunce în categoria nerecomandată investitorilor. Despre acesta dl. Soviani nu spune nimic. Nu întâmplător, banca centrală a Ungariei (țara aflată într-o situație apropiată cu a României) a redus dobânda de politică monetară cu numai 0,15 puncte procentuale în acest an.
3. De regulă, o reducere a dobânzii este urmată, aproape imediat, de o depreciere/devalorizare a monedei. Alte state, mai puțin euroizate decât România, nu au probleme în a-și lăsa moneda să se deprecieze cu procente multe, precum se poate vedea din tabelul alăturat:

Apreciere/depreciere maximă în intervalul 31 dec. 2019 – 23 iun.2020

În România, unde chiar și o depreciere cu 2 bani (0,4 la sută) a cursului constituie „breaking news” și unde populația este extrem de sensibilă la cea mai mică variație a acestuia, banca centrală este nevoită să cântărească de zece ori orice decizie de reducere a dobânzii, dată fiind legătura dintre aceasta și deprecierea cursului.

4. În fine, ajungem la miezul chestiunii, respectiv economiile care s-ar putea face la buget pe seama reducerii dobânzilor de către Banca Națională. Din capul locului, trebuie spus că cheltuielile bugetare cu dobânzile se situează încă, în România, la niveluri modice: 1,2 la sută din PIB în 2019, față de 1,4 la sută din PIB (estimarea guvernului) sau 1,5 la sută din PIB (estimarea Comisei Europene) în 2020.

Dar – atenție! – creșterea cheltuielilor bugetare cu dobânzile nu se datorează creșterii nivelurilor dobânzilor, căci acestea au scăzut, ci volumului mult mai mare de împrumuturi la care este nevoit să recurgă statul. Așadar, efectul de volum (deficitul mai mare) precumpănește asupra efectului de preț (dobânzile mai mici).

Dobânzi la titluri de stat, pe diferite scadențe

Se observă faptul că, pe absolut toate scadențele, dobânzile plătite de stat sunt astăzi mai mici decât erau la 31 decembrie; volumul împrumuturilor este mai mare. Și este mai mare pentru că, ani la rând, s-au legiferat cheltuieli permanente (salarii, pensii) cu mult peste ceea ce putea economia să producă.

Acesta este adevărul netrunchiat și – ca de obicei – el poate să nu convină. Dar asta nu îl face mai puțin adevărat”, a explicat Lazea pe Opiniibnr.ro.

Editor BankingNews

Editor al publicaţiei online www.bankingnews.ro. A participat activ nu numai în managementul şi dezvoltarea proiectului, ci a adoptat şi o implicare directă în activitatea editorială, fiind atrasă de munca redacţională. A descoperit pasiunea pentru jurnalism atunci când a făcut parte din echipa care a lansat portalul www.ghiseulbancar.ro. Așa că îşi asumă rolul de editor, alcătuind, de cele mai multe ori, materiale de analiză.

Leave a Reply

  • (not be published)