Bogdan MIHAI, AAFBR: Industria bancara intre risc si profit. Care sunt riscurile specifice activitatii bancare

Bogdan MIHAI, AAFBR: Industria bancara intre risc si profit. Care sunt riscurile specifice activitatii bancare

Se spune ca nu poti sa mananci niciodata un pranz gratis in industria financiara. Trebuie, adica, fie sa muncesti pentru fiecare avantaj obtinut, fie sa platesti consumand astfel din rezerve. Activitatea bancara, cautand profitabilitatea, a depasit insa granita traditionalelor prestari de servicii (cum ar fi pastrarea valorilor sau transferurile de bani). Aceste servicii au devenit tot mai ieftine pentru clienti, datorita tehnologiei si concurentei interbancare, si, in plus, au aparut prestatori de servicii nebancari performanti si foarte specializati exact in acest tip de operatiuni.

Prajitura” incasarilor din acest tip de activitati, chiar daca o buna perioada a crescut continuu, a trebuit sa fie impartita la tot mai multi jucatori din piata, unii dintre acestia mai flexibili si mai eficienti, in timp ce pentru banci costurile operationale legate de sedii, personal si tehnologie au ramas ridicate.

Astazi, de exemplu, platile in lei se deconteaza rapid si eficient prin Transfond, inlocuind sedintele de compensare riguroase, dar pitoresti, de la BNR in care documentele se transportau cu mapa de catre personal specializat. Acum platile se executa rapid si comod atat de catre firme cat si de catre persoane fizice practic de oriunde, prin Internet. Pe plan international, cel mai mare procesator de plati este PayPal care lucreaza cu peste 15 milioane de comercianti in peste 200 tari si cumuleaza un volum total de tranzactii egal cu cel al primelor 5 banci din lume. Principalul emitent de carduri de credit din lume nu este o banca, ci Apple Corporation. Mai mult, in urmatorii zece ani se preconizeaza ca investitiile totale in digitalizare sa depaseasca 10 miliarde euro, prin urmare ne asteptam ca aceasta tendinta sa accelereze. Opinia unanima este ca viitorul apartine digitalizarii si de aceea sunt anticipate schimbari radicale ale modelelor de afaceri si ale produselor financiare. Exista o corelatie inversa vizibila intre numarul de utilizatori de Internet si numarul de sucursale bancare, iar viteza cu care evolueaza tehnologiile si se schimba comportament consumatorilor este tot mai mare.

 

BankingNews.ro organizeaza

Conferința ”Banking Innovation Lab.” dezbate tema digitalizării în bankingul românesc și provocările implementării Directivei PSD2

Cea de-a doua ediție a Conferinței ”Banking Innovation Lab.”, care va avea loc pe data de 18 octombrie 2017, la Hotel Epoque, va facilita schimbul de opinii și idei cu privire la perspectivele de dezvoltare a procesului de digitalizare în industria bancară din țara noastră. Inscrieri AICI

 

Romania a facut progrese consistente in aceasta privinta, crescand numarul utilizatorilor de Internet de la 32% in 2008 la 56% in 2015, mai rapid fata de media europeana care a crescut in acelasi interval de la 64 la 79 utilizatori de internet la 100 locuitori. Totusi, acest nivel ne plaseaza inca la aproximativ 70% din media respectiva.

Cutuma originara de profitabilitate conform careia orice banca trebuie sa-si acopere costurile de functionare din operatiuni, pare ca nu mai este de actualitate. Activitatea bancara se confrunta cu o realitate complexa, dificila si poate ca de fapt deloc dorita in care profitabilitatea unei institutii bancare nu numai ca este dependenta de asumarea riscurilor, ci este puternic influentata de masura in care aceste riscuri se coreleaza reciproc. Stim deja, din teorie, ca riscul este direct corelat cu profitul. In practica insa, modul cel mai simplu, mai eficient si in ultima instanta mai inteligent de a administra riscul – aplicat de majoritatea bancilor mai ales in perioada de criza – a fost de a evita riscul. Adica, pur si simplu, bancile s-au orientat spre alte activitati care nu implica risc sau au avut un risc mai redus.

De exemplu, cresterea creditelor catre persoane fizice de la aproape zero, pana in anii 2000 ajungand la peste 114,4 miliarde de lei in totalul creditelor acordate de sistemului bancar in aprilie 2017 (suma care excede cu aproape 9% totalul creditelor acordate companiilor), confirma o schimbare drastica a comportamentului intregii piete bancare fata de oportunitatile oferite de creditarea populatiei. Ponderea expunerii bancilor pe sectorul gospodariilor populatiei in totalul creditelor crescand de la 24% la finalul anului 2013 la 51% in aprilie 2017.

Un alt exemplu este cel al plasamentelor bancare in sectorul guvernamental, unde riscul de credit in moneda locala este teoretic inexistent. Pe acest segment, Romania  se situeaza pe locul 2 in UE cu o pondere de 22,6% din totalul activelor detinute de banci, confirmand decizia bancilor de a obtine un profit confortabil in conditii de risc redus.

In intervalul ianuarie 2014 – aprilie 2017, volumul creditelor acordate populatiei a crescut de peste 15 ori in termeni nominali, de trei ori mai rapid decat cresterea echivalenta a sectorului companiilor, bancile fiind inca reticente fata de creditarea pe o scara mai larga a companiilor.

Principalul inconvenient in realizarea unei comuniuni de interese intre clienti si banci este tocmai firava punte a prudentei adecvate.

Sa intelegem insa mai bine ce este riscul si care sunt riscurile specifice activitatii bancare?

In general definit ca aparitia posibila a unui eveniment care creeaza neplaceri, riscul are ca fundament volatilitatea unei situatii, asupra careia avem control limitat sau deloc.

Cel mai important este riscul de credit, respectiv de a imprumuta bani si de a ajunge ulterior in imposibilitatea de a-i recupera de la clienti. Riscul de rata dobanzii, respectiv posibilitatea ca ratele de dobanda incasate la plasarea banilor sa nu mai fie la fel de mari la momentul platii angajamentelor pe care o banca si le asuma atunci cand ia bani cu imprumut de la clienti sau de la alte banci. Riscul de curs valutar, respectiv al evolutiei cursului de schimb la care a fost convertita initial o suma de bani astfel incat sa nu permita recuperarea la scadenta a intregii sume investite initial.

Cu impact important asupra profitabilitatii, uneori privita si prin consecinta dinamica a acesteia sub forma solvabilitatii unei institutii bancare, mai sunt si riscul de lichiditate, respectiv de a bloca banii in plasamente fara a putea acoperi in orice moment nevoia deponentilor de a folosi banii proprii sau chiar, la extrema opusa, riscul de supralichiditate, acela de a fi supraincarcat de fonduri purtatoare de costuri pe care sa nu ai unde sa le plasezi, sau alte riscuri cu care se confrunta intr-o maniera aparte institutiile bancare fata de alte activitati comerciale cum ar fi riscurile tehnologice (defectiuni ale echipamentelor si sistemelor informatice), de contrapartida (care afecteaza solventa partenerilor), operationale (disfunctionalitati ale fluxurilor de lucru), de tara (riscuri geo-politice) samd.

Intre riscurile metionate insa, riscul de credit are un loc aparte, reprezentand poate cheia de bolta a intregii activitati bancare comerciale deoarece plasarea banilor in credite presupune activitati bancare ce angreneaza adeseori si celelalte riscuri mentionate, dar si pentru ca riscul de credit aflat in continuare la granita dintre expertiza si arta financiara, nu poate fi controlat si administrat exclusiv pe baza unui algoritm „de laborator”, aplicat mecanic.

Riscurile asadar nu sunt putine si nicidecum neglijabile. Totusi, se pare ca ne aflam intru-un moment favorabil pentru revenirea creditarii pe o tendinta ascendenta, caci mediul de afaceri are nevoie de bani sub forma de credit la fel de mult cum bancile au nevoie sa-si creasca profiturile.

Va accelera sectorul bancar finantarea economiei si pe ce segmente?

Rata redusa a inflatiei anuale si implicit ratele reduse de dobanda, determina ca imprumuturile sa fie mult mai atractive in prezent decat in urma cu 5 ani, in mod special cele in lei. Creditarea preponderent in lei a persoanelor fizice si firmelor care nu au venituri in valuta, impusa de BNR incepand din anul 2013 dar si relativa stabilitate a cursului de schimb in ultimii ani, au redus semnificativ riscul valutar. Simultan, situatia macroeconomica general favorabila, confera mai multa incredere populatiei si firmelor, dar si bancilor pentru a relua activitatea de creditare.

risc 1Solvabilitatea comfortabila a bancilor in medie de cca 18%, corelata cu excedentul de lichiditate in lei, invita institutiile bancare spre plasamente si permite un nivel al creditarii superior. Chiar Banca Nationala, prin spusele Dlui Guvernator Isarescu cu ocazia lansarii Raportului de stabilitate financiara, invita in mod explicit si raspicat spre intensificarea creditarii, dar in conditii de prudenta.

Sunt mai multi factori care au determinat intarzierea reluarii creditarii: pe de o parte gradul ridicat de indatorare a populatiei si firmelor, care a redus cererea solvabila de credite si pe de alta parte reticenta bancilor in directia asumarii unui risc superior, pentru ca sa nu uitam, riscul inseamna nu numai posibilitatea de a castiga, dar si de a pierde odata cu clienti, castiguri anterioare si imagine atent consolidata.

Este astfel probabil sa asistam in curand la un important pas inainte care ar putea impinge intreg sistemul bancar, dar si intreaga economie catre o noua etapa: aceea a accesului facil, rapid si responsabil al micilor antreprenori la credite in lei.

Este vorba fie de puzderia de antreprenori cu pricepere, vechime in afacerile lor si care isi servesc bine proprii clienti fideli, fie de companii nou infiintate in domenii cu potential. Acesta este segmentul de piata care inca nu a gasit resurse suficiente pentru a creste mai rapid.

In Romania, sunt aproximativ 480.000 companii cu cifre de afaceri sub 100.000 euro din care pana acum bancile au considerat ca aproximativ 400.000 nu sunt finantabile cu credit bancar datorita calitatii indicatorilor financiari.

Aproximativ 20% dintre acestea se finanteaza insa in acelasi timp cu credit furnizor si aproximativ 12-15% de la asociati si alti parteneri de afaceri. In intervalul 2007-2015, creditul comercial a crescut de peste 2 ori pe acest segment de companii, iar creditul bancar de numai 1,3 ori in timp ce durata medie a creditului comercial s-a dublat in acelasi interval de la 125 zile la 261 zile, ajungand la aproape 9 luni. Analizele financiare arata ca 70% din aceste companii au capital de lucru negativ, adica ar avea nevoie de bani imediat.

Evident, interesul pentru finantari profitabile cu risc scazut nu va scadea, dar din pacate oportunitatea gasirii unor noi astfel de plasamente ramane extrem scazuta. Prin urmare, exista premise de a reechilibra situatia actuala prin finantarea IMM-urilor. Au fost facuti pasi in acest sens de mai multe banci, dar asa cum ne-am obisnuit, abia atunci cand acumularile vor fi mai consistente vom vedea cresterea ponderii acestor credite in bilanturile bancilor si intensificarea competitiei interbancare pe acest segment.

Opinie scrisa de Bogdan MIHAI, membru AAFBR

SURSA – Asociatia analistilor Financiari-Bancari din Romania

Leave a Reply

Your email address will not be published.