0 5 mins
Stiri Bancare
Henk Paardekooper, CEO First Bank.
Henk Paardekooper, CEO First Bank: Alături de dorința de a plăti, ar trebui să existe și posibilitatea de a plăti.
By / Editor BankingNews

Care este interconexiunea dintre geopolitică și creanțele irecuperabile? Geopolitica, așa cum spune și cuvântul, se referă la politică. Fiind tradusă printr-un termen aproximativ de politică internațională, aceasta este influențată de factorii geografici. Creanțele irecuperabile, sau, mai exact, rău platnicii, au la bază o relație economică. Politica și economia, alături de teoria economică, de cele mai multe ori nu se complementează una pe alta, existând o interferență directă a sectorului public față de piața liberă, spune Henk Paardekooper, CEO First Bank, la o conferință organizată de The Economist.

Pe piețele eficiente, toate informațiile sunt transmise în preț, care este fundamentul modului în care piețele stabilesc prețurile.

Geopolitica afectează această ipoteză economică importantă a piețelor eficiente. Riscul politic crescut duce la creșterea volatilității piețelor și acest lucru poate avea un impact negativ asupra rezultatelor la nivel macroeconomic.

Deci, atunci când intervine politica, piețele nu mai funcționează așa cum ar trebui, respectiv să apropie părțile pentru ca acestea să realoce capital în timp. Și tot așa, de nenumărate ori, s-a dovedit că piețele nu pot evalua riscul geopolitic, deoarece nesiguranțele sunt extreme, iar riscurile de coadă sunt prea ridicate.

Anul trecut, când forțele rusești s-au apropiat de granița ucraineană, serviciile de informații americane și britanice au avertizat public faptul că va avea loc o invazie. Au prezis chiar și ziua cu exactitate. Totuși, piețele nu au crezut acest lucru, deoarece au presupus că se va ajunge la o soluție politică sau diplomatică.

Îmi amintesc chiar și despre un articol apărut la finalul lunii ianuarie în cel mai mare ziar financiar din lume, care ne sfătuia să investim în stocurile companiilor rusești. Deoarece era improbabil ca o invazie să aibă loc și că o soluție va putea fi găsită, stocurile rusești erau evaluate la un preț foarte atractiv. Piețele nu au evaluat ceea ce, știm acum, ar fi trebuit evaluat. O eroare incredibilă, și, trebuie să vă spun, mă tem că astfel de eroare se va întâmpla din nou. În final, așa…

Proiect editorial susținut de

Raiffeisen Bank își consolidează rolul de facilitator către o economie verde. Corina Vasile: ”Ne-am orientat spre finanțarea companiilor și proiectelor sustenabile și spre susținerea proiectelor comunitare, în special cele dedicate zonei de educație financiară și antreprenorială”

Raiffeisen Bank România a publicat al 13-lea Raport de Sustenabilitate, în care prezintă informații despre performanța non-financiară a companiei și despre impactul economic, social și de mediu în anul 2021. Raiffeisen Bank își consolidează rolul
Stiri Bancare

EDUCAȚIE FINANCIARĂ

Săptămâna Global Money Week va fi o amplă campanie de conștientizare a consumatorilor. BNR organizează Săptămâna Mondială a Banilor, ARB susține concursul European Money Quiz, iar ASF face cursuri de educație financiară pentru tinerii din centrele de plasament. Programul complet al acestui maraton de educație financiară
Dinu / mart. 21
Importanța educației financiare a crescut în ultimele două decenii pe măsură ce inovația și globalizarea sporesc diversitatea și complexitatea serviciilor financiare. Aceste evoluții creează responsabilități noi pentru autorități, care trebuie
INTERVIURI
By Cornel Dinu Published on mart. 1, 2023
0 20 mins
Stiri Bancare
Bogdan Căpraru este Profesor Universitar Doctor la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași și membru în cadrul Consiliului Fiscal din România.

Bogdan Căpraru, Profesor Universitar Doctor la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași și membru în cadrul Consiliului Fiscal din România, vorbește pe larg, într-un interviu acordat publicației BankingNews, despre principalele provocări pentru băncile din România în următorii ani și despre cât de pregătite sunt instituțiile de credit pentru a face față acestora. Totodată, profesorul universitar face un bilanț al ultimilor ani, perioadă plină de incertitudine, generate de șocurile aplicate economiei locale de pandemie, război, inflație, creșterea dobânzilor și criza energetică.

BankingNews: Cum arată industria bancară după cei trei ani de crize inedite (pandemia de coronavirus, războiul din Ucraina, inflație, creșterea dobânzilor, criza energetică)? Cum considerați că s-au comportat băncile în toată această perioadă și cum apreciați bilanțul sistemului bancar în această perioadă (2020-2022) plină de incertitudini?

Bogdan Căpraru: În ciuda tuturor vicisitudinilor, arată destul de bine! Dacă e să ne uităm la cifrele din ultimul Raport asupra stabilității financiare al Băncii Naționale a României, vedem că băncile românești s-au întărit, în special din perspectivă prudențială. Nivelul ratei fondurilor proprii totale era de 21,5% în septembrie 2022, iar cel al creditelor neperformante s-a aflat pe un trend descendent pe perioada pandemiei, de la 4,1% în decembrie 2019 la 2,8% în septembrie anul trecut. Acest trend a fost susținut mai…

ANALIZE
Gabriela Dinu 16, feb. 7 mins
0 7 mins
Stiri Bancare
Ella Kállai, PhD, Economist Șef al Alpha Bank

O analiză macro a Alpha Bank despre gradul de pregătire pentru adoptarea monedei unice de către statele membre ale Uniunii Europene care încă nu au adoptat moneda euro arată că țările din regiune au fost scoase de pe traiectoria convergenței Maastricht.

“Ultima perioadă a slăbit gradul de pregătire pentru adoptarea monedei euro al țărilor din regiune, inclusiv al României, și le-a scos de pe traiectoria convergenței Maastricht. În cazul României, revenirea va necesita politici economice orientate spre stabilitate și reforme structurale de anvergură. Realizarea acestora ar putea fi facilitată de absorbția eficientă a fondurilor UE – arată analiza realizată de Ella Kállai, Economist Şef Alpha Bank România”, arată Ella Kállai, Economist Șef Alpha Bank România.

Gradul de pregătire pentru adoptarea monedei unice de către statele membre ale Uniunii Europene (UE) care încă nu au adoptat moneda euro este evaluat de rapoartele de convergență elaborate de Banca Centrală Europeană (BCE) la fiecare doi ani. Criteriile care se iau în calcul sunt: stabilitatea prețurilor, sănătatea poziției fiscale așa cum rezultă din nivelul deficitului bugetar și al datoriei publice brute raportate la PIB, stabilitatea cursului de schimb în raport cu euro, convergența ratelor dobânzilor pe termen lung și convergența juridică, în special legată de independența băncilor centrale și integrarea lor juridică în Eurosystem – autoritatea monetară din zona euro.

Criteriul stabilității prețurilor este considerat îndeplinit dacă inflația anuală medie armonizată nu depășește cu mai mult de 1,5pp media celor mai mici…

Mai multe articole din aceasta categorie