Riscurile macroeconomice prezintă o tendință descrescătoare spune un raport BNR. Insa, tara se confruntă cu un risc major, o vulnerabilitate internă ce poate aduce atingeri evoluțiilor macroeconomice: eventuala punere în aplicare a legii privind darea în plată, în forma sa actuală, se arata în raportul de țară al Romaniei, prezentat de BNR.

Ce riscuri intrevede BNR în aplicarea legii dării în plată în forma actuală

“Astfel cum a fost aprobată inițial de parlament, legea reprezintă o provocare serioasă la adresa stabilității sectorului bancar și ar putea avea un impact negativ asupra cererii interne, precum și asupra încrederii consumatorilor și a investitorilor. Politicile bugetare expansioniste într-un mediu caracterizat de o creștere economică puternică sporesc riscurile pe termen mediu aferente unei creșteri dezechilibrate și ar putea conduce la noi dezechilibre interne și externe.

Există o tendință ascendentă a riscurilor asociate cu o absorbție peste așteptări a fondurilor UE și cu un efect  multiplicator mai mare decât cel estimat generat de stimulentele fiscale.

În pofida rezervelor de capital și de lichiditate încurajatoare în ansamblu, sectorul bancar continuă să fie expus unor surse interne de vulnerabilitate  Deși autoritățile au luat măsuri eficace pentru a reduce în mod semnificativ numărul creditelor neperformante la nivel de sistem, sectorul bancar este din ce în ce mai expus riscurilor generate de evoluțiile legislative interne.

Pentru moment, elementele cele mai problematice pentru bănci par a fi actuala versiune a legii privind darea în plată și impactul anumitor hotărâri ale instanțelor care pun în aplicare legea privind clauzele abuzive. În plus, unele inițiative legislative privind conversia creditelor în monedă străină în credite în moneda locală cuprind dispoziții care ar putea avea un impact negativ asupra băncilor. Aceste inițiative legislative au făcut obiectul discuțiilor în ultimii doi ani, dar nu au fost încă finalizate.

Mai multe dispoziții din proiectul de lege privind stingerea datoriilor, aprobat recent de Parlament, ridică preocupări serioase cu privire la impactul lor potențial asupra economiei și a stabilității financiare. Proiectul de lege a fost adoptat fără a se lua în considerare în mod corespunzător preocupările formulate de diverse părți interesate
(inclusiv de Banca Națională a României) privind impactul negativ nejustificat pe care legea respectivă îl poate avea asupra sectorului bancar și fără o evaluare a impactului potențial atât asupra creditorilor, cât și a debitorilor.

Modifica contractele de credit

Proiectul de lege privind darea în plată introduce modificări semnificative ale cadrului juridic aplicabil contractelor de credit. Codul Civil al României include deja dispoziții care permit datio in solutum, aceasta fiind una dintre opțiunile de stingere a datoriilor rezultate din contractele de credit. Proiectul de lege privind darea în plată introduce însă un drept general al debitorilor de a se descărca de datoria rezultată dintr-un contract de împrumut prin transmiterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil ipotecat către creditori, în locul rambursării creditului, fără a fi nevoie de consimțământul creditorului. Aceste dispoziții transformă datio in solutum într-o obligație pentru creditori la stingerea datoriilor legate de creditele care au fost garantate cu bunuri imobile, la cererea debitorilor.

Cu toate acestea, în conformitate cu Directiva 2014/17/UE (Directiva privind creditele ipotecare)(14), datio in solutum este doar una dintre opțiunile voluntare care ar trebui să fie disponibile pentru rambursarea datoriei.

Retroactivitatea
O preocupare majoră este aplicabilitatea retroactivă a dispozițiilor actualului proiect de lege, întrucât acest lucru ridică motive serioase de îngrijorare privind securitatea juridică și stabilitatea sectorului financiar. În domeniul de aplicare al proiectului de lege se încadrează nu numai contractele de credit încheiate după data intrării sale în vigoare, ci și contractele de credit existente; cu alte cuvinte, proiectul de lege se aplică, de asemenea, retroactiv stocului actual de credite convenite între părți înainte să se cunoască aceste dispoziții esențiale pentru procesul de luare a unei decizii. Acest lucru pune în pericol securitatea juridică și ridică întrebări privind respectarea principiului încrederii legitim

NU distinge persoanele ce pot beneficia de lege; se poate aplica tututor tipurilor de credit

Un alt motiv de îngrijorare îl constituie larga aplicabilitate a proiectului de lege în cazul tuturor tipurilor de credite. Proiectul de lege privind darea în plată acoperă toate contractele de credit încheiate între persoane fizice și instituții de credit care sunt garantate cu bunuri imobile. Deși obiectivul proiectului de lege este protejarea persoanelor fizice, formularea generală a mai multora din dispozițiile sale lasă deschisă posibilitatea ca legea să fie aplicată creditelor
acordate întreprinderilor, dacă există un codebitor care este o persoană fizică, răspunzătoare în solidar cu entitatea care a contractat creditul. De exemplu, dispozițiile legii s-ar putea aplica creditelor acordate întreprinderilor care sunt garantate, pe lângă alte gajuri, printr-o garanție personală a acționarului. Mai mult, legea este aplicabilă tuturor tipurilor de credite (și anume, credite de consum, credite ipotecare), indiferent de statutul acestora
(performante sau neperformante) și de moneda în care au fost contractate (credite în moneda locală sau într-o monedă străină).

Dacă sunt aplicate fără alte modificări, mai multe dispoziții ale proiectului de lege sunt susceptibile să submineze evoluția disciplinei de plată și a percepției investitorilor. Dacă datio in solutum devine obligatorie, fiind așadar la
îndemâna tuturor debitorilor, indiferent de situația lor financiară și de capacitatea de a-și achita în continuare datoriile, acest lucru este susceptibil să sporească hazardul moral în sectorul bancar și să slăbească disciplina în domeniul creditării. Deși reședința principală ar trebui să fie întotdeauna mai bine protejată decât activele utilizate în scopul investițiilor, proiectul de lege nu face distincție între bunul imobil care este utilizat ca reședință principală de debitor și alte active imobile, cum ar fi terenurile și bunurile imobile comerciale.

În plus, orice debitor, indiferent dacă locuiește sau nu în bunul ipotecat sau dacă deține alte bunuri, poate beneficia de dispozițiile acestei legi. Întrucât legea îi vizează nu numai pe consumatorii sau pe debitorii vulnerabili care se confruntă cu dificultăți financiare, ci pe toți debitorii, ea nu descurajează comportamentul speculativ al debitorilor care decid să înceteze rambursarea datoriei deși ar fi avut capacitatea de a plăti în continuare. Ca ultim punct, la fel de important, investitorii străini ar putea considera că acest act legislativ este o sursă de insecuritate juridică și și-ar putea modifica strategia de investiții în ceea ce privește România.

În forma sa actuală, proiectul de lege privind darea în plată este susceptibil să afecteze activitatea de creditare. 

Întrucât legea ar putea afecta fluxul de numerar al instituțiilor de credit, acestea își vor adapta, cel mai probabil, comportamentul în materie de creditare, impunând standarde și mai stricte pentru acordarea de credite. Cel mai probabil, instituțiile de credit vor majora în mod semnificativ valoarea avansului solicitat pentru acordarea unui credit. În viitor, acest lucru va avea un impact negativ asupra accesului persoanelor fizice la credite
Unele dispoziții ale proiectului de lege privind darea în plată pot genera un risc sistemic, iar punerea în aplicare a acestei legi poate constitui o provocare pentru stabilitatea financiară. Impactul integral al legii este dificil de evaluat întrucât comportamentul viitor al debitorilor este incert, în special al debitorilor care au contractat credite cu un raport ridicat între valoarea creditului acordat și cea a garanției aferente creditului sau credite pentru care valoarea activelor ipotecate este mult mai mică decât valoarea restantă a creditelor.

Cu toate acestea, pe baza estimărilor preliminare ale Băncii Naționale a României, legea ar putea avea un impact negativ asupra profitabilității și capitalizării băncilor. Într-un scenariu mai pesimist, punerea în aplicare a legii ar putea conduce la deficite de capital în cazul mai multor bănci, precum și la necesitatea de a adopta măsuri
prudențiale.” se arata in raportul prezentat de BNR.

Publicatia online www.bankingnews.ro este cea mai completa sursa de informatii financiar-bancare, fiind structurata pe doua componente distincte, ambele avand acelasi rol: informarea exacta a publicului larg cu privire la produsele si serviciile financiar-bancare disponibile pe piata romaneasca de profil.

Leave a Reply

  • (not be published)