Comisia Europeana a sesizat Curtea de Justitie a UE cu privire la netranspunerea legislatiei referitoare la redresarea si rezolutia bancara (BRRD) de catre România, Luxemburg, Polonia, Cehia, Suedia si Olanda, ceea ce implica impunerea unei penalitati zilnice pâna la transpunerea integrala. Directiva (2014/59/UE) este un element central al cadrului de reglementare instituit pentru a crea un sector financiar mai sigur si mai solid in urma crizei financiare. De asemenea, directiva este un document important pentru Uniunea bancara a UE, se arata intr-un comunicat al Comisiei Europene.

Comisia Europeana considera extrem de important ca aceste norme sa fie in vigoare in toate statele membre. Data-limita pentru transpunerea acestor norme in dreptul national a fost 31 decembrie 2014.

Noile norme introduse prin BRRD ofera autoritatilor nationale instrumentele si competentele necesare pentru a atenua si a gestiona dificultatile majore sau falimentul bancilor si ale marilor firme de investitii din toate statele membre ale UE. Obiectivul este acela de a se garanta faptul ca bancile aflate in pragul insolventei pot fi restructurate fara a obliga contribuabilii sa plateasca, in vederea mentinerii stabilitatii financiare, pentru bancile aflate in dificultate.

In acest sens, normele prevad, printre altele, ca actionarii si creditorii bancilor sa suporte partea lor de costuri, prin intermediul unui mecanism de “recapitalizare interna”.

Directiva prevede ca bancile sa fie salvate din depozite, nu din bani publici

Romania trebuie sa transpuna in legislatia nationala Directiva 2014/59/UE  ce prevedea, printre altele, constituirea unui fond de rezolutie in care bancile sa contribuie cu o suma reprezentand 1% din valoarea depozitelor garantate, intr-un termen de 10 ani. Sumele stranse de banci in fondul de rezolutie, in functie de riscul fiecareia, la care se adauga masurile de bail-in, precum confiscarea depozitelor negarantate de peste 100.000 de euro, conform precedentului Cipru, sunt masuri de salvare, in viitor, a bancilor aflate in dificultati. Acest lucru se va face exclusiv din fondurile investitorilor privati in respectiva banca, fara a se apela la fondurile publice, prin bail-out, cum s-a intamplat pana acum.

Ce mai prevede Comisia Europeana

La 28 mai 2015, Comisia a trimis un aviz motivat unui numar de 11 state membre ale UE, solicitându-le sa transpuna BRRD. Intrucât in sase state membre ale UE noile norme nu au fost transpuse integral, Curtea a fost sesizata cu privire la nerespectarea acestei obligatii de catre statele in cauza.

Sesizarea Curtii implica cel putin impunerea unei penalitati zilnice cu titlu cominatoriu (care contine avertizarea cu o sanctiune n.r.) pâna când se realizeaza transpunerea integrala. Cuantumul acestor sanctiuni este calculat in asa fel incât sa se ia in considerare capacitatea de plata, durata si gradul de gravitate a incalcarii normelor de catre statul membru in cauza. Comisia poate decide sa retraga aceasta cauza in conditiile in care un stat membru pune in aplicare normele UE respective.

Incepând din 2008, Comisia Europeana a adoptat o serie de masuri pentru a asigura stabilitatea serviciilor financiare si bancare. Adoptata in primavara anului 2014, Directiva privind redresarea si rezolutia institutiilor bancare pune la dispozitia autoritatilor mecanisme cuprinzatoare si eficace pentru a gestiona situatia bancilor care intra in dificultate, precum si mecanisme de cooperare pentru a face fata situatiilor de dificultate ale bancilor transfrontaliere.

In cazul statelor membre care fac parte din zona euro sau care participa la uniunea bancara, transpunerea BRRD este indispensabila pentru functionarea mecanismului unic de rezolutie, având in vedere ca, in multe cazuri, deciziile Comitetului unic de rezolutie trebuie sa fie puse in aplicare pe baza legislatiei nationale de transpunere a BRRD.

In temeiul dispozitiilor BRRD, bancile sunt obligate sa intocmeasca planuri de redresare pentru a depasi dificultatile financiare. Autoritatilor li se atribuie, de asemenea, anumite competente pentru a interveni in operatiunile bancilor si a le ajuta sa evite intrarea in dificultate. Daca totusi acestea se confrunta cu falimentul, autoritatile dispun de instrumente si de competente extinse pentru restructurarea acestor institutii, distribuind pierderile la nivelul actionarilor si al creditorilor, conform unei ierarhii bine stabilite.

Autoritatile au competenta de a pune in aplicare planuri de rezolutie a bancilor care au intrat in dificultate, astfel incât sa pastreze cele mai importante functii ale acestora si sa se evite situatia in care contribuabilii vor trebui sa salveze bancile respective.

Exista dispozitii precise privind modul in care autoritatile din tara de origine si cele din tara-gazda ar trebui sa coopereze in toate etapele rezolutiei transfrontaliere, de la planificarea procesului la rezolutia in sine, Autoritatea Bancara Europeana având un rol important de coordonare si de mediere in eventualitatea unui dezacord.

De asemenea, sunt in curs de infiintare fonduri de rezolutie nationale. In cazul statelor membre din zona euro, aceste fonduri vor fi inlocuite de Fondul unic de rezolutie, incepând din 2016.

Directiva privind redresarea si rezolutia institutiilor bancare este completata de norme tehnice elaborate de Autoritatea Bancara Europeana pe mai multe teme, cum ar fi obligatiile de comunicare a unor informatii concrete pentru planurile de redresare si de rezolutie si asigurarea unei evaluari corecte a activelor si a pierderilor in momentul rezolutiei.

Publicatia online www.bankingnews.ro este cea mai completa sursa de informatii financiar-bancare, fiind structurata pe doua componente distincte, ambele avand acelasi rol: informarea exacta a publicului larg cu privire la produsele si serviciile financiar-bancare disponibile pe piata romaneasca de profil.

Leave a Reply

  • (not be published)