Cea mai nouă publicație apărută în seria BNR “Occasional Papers”, în care este analizat impactul introducerii legii Dării în Plată asupra sectorului financiar românesc, utilizând datele disponibile pentru împrumuturile ipotecare din perioada 2003-2016, relevă un adevăr îngrijorător. Rezultatele cercetării arată că introducerea legii Dării în Plată cu un caracter retroactiv a dus la încurajarea hazardului moral, majoritatea debitorilor care au beneficiat de această lege fiind persoane ce nu întâmpinau dificultăți financiare.

Modelul econometric dezvoltat de prof. univ. dr. Alin Andrieș, Răzvan Vlahu, economist senior în cadrul De Nederlandsche Bank, și specialiștii BNR, Radu Popa și Anca Mihaela Copaciu, demonstrează că solicitarea acestei legi duce la creșterea de cinci ori a probabilității de nerambursare a unui debitor, cel mai puternic impact fiind observat în cazul debitorilor cu venituri ridicate și un grad de îndatorare scăzut sau un grad supraunitar de acoperire a împrumuturilor prin garanții.

”Majoritatea împrumuturilor din eșantionul analizat au fost acordate în euro (57%), urmate de împrumuturi în lei (35%) și împrumuturi în franci elvețieni, reprezentând doar 8% din eșantion. Creditele în moneda națională au înregistrat cea mai mică rată de neperformanță (0,2%), urmate de împrumuturile exprimate în euro cu 0,4%. Debitorii cu împrumuturi exprimate în CHF au cea mai mare rată de neplată (1,1%), fapt care a generat și cel mai mare procent de cereri de dare în plată (1,6%) (vezi graficul de mai jos). Riscul ridicat al împrumuturilor exprimate în CHF se datorează în principal deciziei Băncii Naționale a Elveției de a elimina cursul valutar fix de 1,2 euro pentru un franc, din ianuarie 2015. În aceste condiții, s-a declanșat aprecierea francului elvețian față de leu, fapt ce a dus la o creștere a serviciului datoriei pentru debitorii cu expuneri în franci elvețieni”, se arată în analiza Băncii Naționale a României.

După adoptarea Legii dării în plată, BNR a început să țină evidența solicitărilor debitorilor în Centrala Riscului de Credit, prin înregistrare lunară. În perioada acoperită de studiul de față, au fost înregistrate 7.500 de cereri, respectiv 6.172 de debitori unici. După excluderea tuturor împrumuturi de consum, au fost identificate de 2.542 cereri completate de posesori ai unor credite garantate cu ipotecă, reprezentând 2.396 de împrumutați unici. Excluzând din setul de date analizat cererile pentru darea în plată asociate cu credite ipotecare neperformante, care se confruntau cu dificultăți de rambursare înainte de introducerea legii (1.185 cereri) și, totodată, excluzând solicitările formulate de debitorii cu mai multe împrumuturi ipotecare (137 de cereri), rămân 1.116 cereri unice reprezentând 45% din debitorii cu credite ipotecare care au solicitat darea în plată, dar care întâmpinau proobleme la rambursare.

După introducerea Legii dării în plată, rata creditelor neperformante pentru creditele ipotecare standard a crescut cu 1,6 puncte procentuale în următoarele două luni, indicând un impact semnificativ din punct de vedere economic. Rezultatele studiului sugerează că darea în plată, care fusese adoptată pentru a scuti datoriilor debitorilor aflați în dificultate financiară, a avut consecințe și asupra portofoliului de clienți care nu se confruntau cu probleme. Practic, Legea i-a stimulat pe unii debitori care nu erau cuprinși în zona de risc să profite de ocazie pentru a ieși din contractele de credit.

Studiul complet prezentat de Banca Națională a României este disponibil AICI.

Editor BankingNews

Editor al publicaţiei online www.bankingnews.ro. A participat activ nu numai în managementul şi dezvoltarea proiectului, ci a adoptat şi o implicare directă în activitatea editorială, fiind atrasă de munca redacţională. A descoperit pasiunea pentru jurnalism atunci când a făcut parte din echipa care a lansat portalul www.ghiseulbancar.ro. Așa că îşi asumă rolul de editor, alcătuind, de cele mai multe ori, materiale de analiză.

Leave a Reply

  • (not be published)