Distribuția depozitelor populației arată un grad ridicat de inegalitate, este anunțul îngrijorător făcut de viceguvernatorul Liviu Voinea, cu ocazia prezentării ”Raportului asupra stabilității financiare”, ediția lunii decembrie 2016. Din prezentarea viceguvernatorului reiese că din cele aproximativ 10 milioane de persoane care au depozite în băncile din România, 40% deţin în medie doar 21 de lei, iar 5% acoperă 73% din stocul total.

“Procesul de economisire a continuat, depozitele majorându-se în intervalul analizat, concomitent cu accentuarea tendinţei de diversificare a activelor financiare din portofoliu. Poziția netă a sectorului populației față de sectorul
bancar s-a consolidat, populaţia devenind creditor net al sectorului bancar pentru resurse în valută pentru prima dată din anul 2006”, se relevă în documentul amintit.

Cu toate acestea, economisirea bancară este caracterizată de inegalități importante. Analiza în detaliu a deţinerilor principalelor categorii de deponenţi (cu sume de peste 100 de lei), indică o asimetrie importantă a distribuţiei sumelor depuse în conturi la instituţiile de credit.

Astfel, aproximativ 2 milioane de persoane au depozite de până în 1.000 de lei (depozitul mediu fiind de aproximativ 400 de lei), în timp ce alte 1,2 milioane persoane au depozite cu valori între 10.000 de lei şi 50.000 de lei (valoarea depozitului mediu fiind de 23.000 lei). În același timp, aproximativ 0,6 milioane deponenți (5,6 la sută din numărul total de deponenți) au depozite mai mari de 50.000 lei și cumulează 73,3 la sută din valoarea totală a depozitelor bancare din România.

 

Datele BNR prezentate în Raportul asupra Stabilității Financiare din 13 decembrie 2016

Procesul de economisire a continuat tendinţa observată în ultimii ani. Activele financiare s-au majorat cu 4 la sută în perioada ianuarie – iunie 2016, comparativ cu 5 la sută în anul 2015 şi 7 la sută în anul 2014. Categoriile de active financiare care au înregistrat cele mai importante creşteri în primul semestru al anului 2016 au fost depozitele (cu 7,8 miliarde lei, respectiv 5,2 la sută în perioada ianuarie – iunie 2016, comparativ cu 13 la sută în intervalul iunie – decembrie 2015), acţiunile (cu 6 miliarde lei, din care 1,9 miliarde sub formă de acțiuni cotate) şi contribuţiile la fondurile de pensii (cu 3 miliarde lei în perioada ianuarie – iunie 2016), în timp ce instrumentele cu venit fix au înregistrat scăderi (cu 0,9 miliarde lei).

Analiza în structură a deţinerilor de active financiare de către populaţie relevă persistența provocărilor menţionate şi în rapoartele anterioare:

1. lipsa unei diversificări adecvate a instrumentelor de economisire şi investiţie; depozitele continuă să reprezinte principala formă de economisire (59 la sută în total active lichide sau 29 la sută din total active financiare deţinute de către populaţie, iunie 2016),
2. ponderea semnificativă a activelor cu un grad redus de lichiditate38 (aprox. 50 la sută).

63% dintre depozitele populației sunt costituite în lei, iar 31% în euro

Volumul depozitelor la nivelul sistemului bancar românesc era de 241,9 miliarde lei la iunie 2016, din care 154,2 miliarde lei constituiau depozitele aferente persoanelor fizice. Majoritatea depozitelor deținute de populație sunt denominate în lei (63 la sută).

Cu toate acestea, consolidarea poziției de creditor net a populației față de sistemul financiar s-a realizat pe fondul evoluţiei pozitive a componentei în valută din ultimul an (depozitele în valută au crescut cu 7 la sută în perioada
septembrie 2015-septembrie 2016).

În ceea ce privește structura pe valute, cea mai mare parte a depozitelor sunt denominate în euro (31 la sută din total), în timp ce volumul de depozite în CHF reprezintă sub 1 la sută din total.

În ceea ce privește garantarea depozitelor, acesta este la un nivel adecvat. Ponderea depozitelor peste plafonul de garantare (100.000 euro) este redusă (18 la sută ca volum și de sub 1 la sută ca număr de persoane). Mai mult, cele aprox. 250.000 de persoane cu economii ce depășesc plafonul de garantare au depozite de valori foarte mari, în medie de 2 ori peste plafonul de garantare a depozitelor.

Dobanda medie la depozitele constituite in LEI – 1,08% . BNR punctează riscurile ce pot duce la scăderea econimisirii

Pe termen scurt, menținerea ratelor de dobândă la nivelul actual (1,08 la sută în medie pentru depozitele în lei, respectiv 0,4 la sută pentru depozitele în euro, iunie 2016) ar putea să reducă preferinţa pentru economisire în favoarea consumului.

Pe de altă parte, pe termen mediu şi lung, gradul redus de incluziune şi de educaţie financiară, accentuarea procesului de îmbătrânire a populației şi intensificarea migraţiei, în special în rândul tinerilor, vor contribui la diminuarea ratei de economisire a populației.

Solutia propusă băncilor pentru cresterea gradului de economisire

Orientarea modelului de afaceri al băncilor către oferirea unor servicii financiare care să surprindă mai bine nevoile populaţiei ar putea contribui la creşterea gradului de incluziune financiară în România.

Incluziunea financiară poate fi definită ca nivelul de acces la servicii financiare (de plăţi, asigurare, creditare şi de economisire, investiţii) de către toate segmentele sectorului populaţiei şi companiilor, în condiţii de costuri rezonabile.

În sens mai larg, incluziunea financiară se referă nu doar la accesarea de servicii financiare, ci şi la calitatea acestora.

Incluziunea financiară este un factor important în dezvoltarea durabilă a unei economii, îmbunătăţirea accesului şi calitatea serviciilor financiare contribuind la înlesnirea schimburilor comerciale, la creşterea accesului la resurse financiare, la îmbunătăţirea administrării riscurilor financiare. Incluziunea financiară este o preocupare actuală pentru aproximativ jumătate dintre principalele bănci centrale la nivel mondial (acestea având atribuţii clar definite în domeniul incluziunii financiare), în timp ce alte 30 la sută doresc includerea printre atribuţiile lor a unor prevedreri în acest sens.

La nivel european, există în acest moment o iniţiativă privind lărgirea accesului la conturi de plăți cu servicii de bază (Directiva UE 2014/92 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 2014 privind comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăți, schimbarea conturilor de plăți și accesul la conturile de plăți cu servicii de bază), Autoritatea Bancară Europeană publicând, în temeiul directivei mai sus menționate, un ghid privind lista serviciilor financiare de bază în UE.

BNR a a introdus în decembrie 2015 ca obiectiv intermediar al politicii sale macroprudenţiale, creşterea gradului de incluziune financiară. Acesta are în vedere monitorizarea şi îmbunătăţirea accesului la servicii financiare, se mai specifică în Raportul BNR.

Gabriela DINU

Publicatia online www.bankingnews.ro este cea mai completa sursa de informatii financiar-bancare, fiind structurata pe doua componente distincte, ambele avand acelasi rol: informarea exacta a publicului larg cu privire la produsele si serviciile financiar-bancare disponibile pe piata romaneasca de profil.

Leave a Reply

  • (not be published)