Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Centrale

Vârful de inflaţie va fi atins, probabil, în trimestrul trei al acestui an în condiţiile în care s-a materializat scenariul de risc publicat în primăvară de Banca Naţională, consideră purtătorul de cuvânt al băncii centrale, Dan Suciu. Potrivit acestuia, mare parte a scumpirilor a avut loc în intervalul martie – iunie, iar în perioada următoare vor urma ajustări de mai mică amploare. Suciu consideră că e foarte probabil sa avem recesiune.

De ce este important? Este primul mesaj oficial explicit al unei autorități despre problemele cu care se va confrunta România în următoarea perioadă.

“În scenariul nostru principal publicat in primăvară vorbeam de un varf in lunile iunie-iulie, era scenariul principal. Scenariul de risc, cu riscuri suplimentare, s-a materializat, din păcate. Toate riscurile prevăzute s-au adeverit: de la prețurile combustibililor, prețurilor materiilor prime în creștere, perioada agricolă cu dificultăți, continuarea războiului din Ucraina la care se adaugă problemele interne (politica fiscală), s-au materializat și în consecință vârful inflației din acest trimestru se mută, probabil, în trimestrul III. Dar e important de spus că mare parte a scumpirilor deja s-a produs în lunile martie-iunie și urmează eventuale ajustări suplimentare de mai mică anvergură. Vom avansa o cifră luna viitoare, dar e clar, vârful este aproape”, a spus acesta în direct la Digi24.

Prețurile la energie pot complica, din toamnă, calculele economcie și bugetele românilor

“A fost o perioada în trimestrul I în care am avut o creștere a consumului semnificativă, probabil pe baza economiilor făcute in pandemie, dar am avut și creșteri salariale semnificative, inclusiv în primul trimestru al acestui an. Până în aprilie, indicele de creștere a salariului era de 10%, ca și inflația la data respectivă. Deci nu a fost resimțită semnificativ în primele luni ale anului. Acum suntem într-o altă perioadă, într-o altă situație. Dacă presiunea prețurilor la energie va continua, situația complicată se va resimți pe deplin. De aceea spunem că vârful problemelor se va înregistra în trimestrul al – III – lea”, a punctat oficialul.

Ne așteptăm la recesiune? Dan Suciu susține că recesiunea este un scenariu luat în calcul arătând și că avansul economic din primul trimestru, peste aşteptări, s-a bazat pe o creştere semnificativă a consumului.

E foarte probabil. E un scenariu pe care il luam in calcul, dar încercăm să-l evităm. Creșterile de preț la energie au un dublu efect. Un efect recesionist, dar și un efect inflaționist. Ceea ce creează mari probleme în gestiona un subiect de asemnea complexitate prin decizii de politică monetară, dar si prin politici fiscal-bugetare. Deci acestea sunt presiunile și provocările în acest moment. Creșterea din primul trimetru a surprins pe toată lumea- nu că am avut creștere, ci cifra în sine – 5 procente -o cifră semnificativă. Trimiestrul al II lea a adus cateva elemente suplimentare de îngrijorare dar nu a anihiliat complet potențialul de creștere economică.

Problema o reprezintă complexitatea fenomenului care presupune creșteri de prețuri la energie pe care nu le poți controla prin factori interni, vin din afară, o inflație globală care transmite influențe și în spațiul intern, deci importăm inflație în acest moment, în consecință până când lucrurile nu se vor tempera pe plan mondial, să nu uităm conflictul din Ucraina cu toate constrângerile economice, pana cand nu se tempereaza influentele asupra factorilor interni e forte greu de controlat un fenomen global”, a explicat Suciu.

Cât priveşte evoluţia dobânzilor, purtătorul de cuvânt al băncii centrale a atras atenţia că indicele ROBOR este la jumătatea inflaţiei, iar inflaţia va intra pe o traiectorie descendentă abia în final de an.

“ROBOR se apropie de 7%, dar să nu uită că avem o inflație de 15%. Până când nu vom avea o încetinire semnificativă a inflatței, până cand nu va începe să intre pe un trend descendent – undeva spre finalul anului, e greu de spus că indicele va evolua altfel. Dacă ne uităm la un credit pe medie, luat la inceputul anilor 2010, care a beneficiat de o dobânda extrem de scăzută atunci, iar acum recuperează – pe medie ieșim la o dobânda normală. Ştiu că este greu să suporţi toate aceste chestiuni dar trebuie înţeles fenomenul dincolo de situaţia deranjantă prin care treci atunci când trebuie să plăteşti o rată. Trebuie înţeles fenomenul în complexitatea lui, cu scăderile şi creşterile pe care le induce un indice de genul acesta”, a explicat sursa citată.

În context, Suciu consideră că în această perioadă reducerea creditării este firească arătând că majorarea dobânzii de politică monetară are acest scop, de a reduce creditarea pentru a preîntâmpina creditele neperformante. El a amintit că în criza precedentă creditele restante depăşiseră 20% din portofoliul de credite.

“Creșterea dobânzii de politică monetară are și acest scop – de a reduce și creditarea – pentru a pre-întâmpina aceste elemente de credite neperformante. Faptul că băncile sunt mai precaute, arată că au învățat o lecție improtantă. Să nu uităm că în criza precedentă creditele restante au trecut de 20% din portofoliul de credite. Acum sunt la ușor peste 3% (n.r. 3,19%- minim istoric). Probabil vor crește, dar nu ne așteptăm la o creștere semnificativă , datorită faptului că am învățat o lecție, toți”, a mai spus oficialul BNR.

Editor BankingNews

Editor al publicaţiei online www.bankingnews.ro. A participat activ nu numai în managementul şi dezvoltarea proiectului, ci a adoptat şi o implicare directă în activitatea editorială, fiind atrasă de munca redacţională. A descoperit pasiunea pentru jurnalism atunci când a făcut parte din echipa care a lansat portalul www.ghiseulbancar.ro. Așa că îşi asumă rolul de editor, alcătuind, de cele mai multe ori, materiale de analiză.

Leave a Reply

  • (not be published)